Parlamentul a aprobat Noul Cod Fiscal și Noul Cod de Procedură Fiscală, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2016. Una dintre observatiile analistilor Bancii Transilvania este aceea ca reducerea impozitării indirecte va oferi mai mult spațiu sectorului privat (pentru investiții și consum), ceea ce ar putea determina o accelerare a investițiilor productive și a consumului privat din România, contribuind astfel la redinamizarea procesului de convergență economică către media UE.
1. Scăderea nivelului taxei pe valoare adăugată de la 24% la 19%;
2. Eliminarea taxei pe construcții speciale și a accizei de 7 eurocenți/litru la carburanți;
3. Reducerea impozitului pe dividende la 5%;
4. Introducerea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părți de clădire și terenuri;
5. O cotă de impozit pentru clădiri rezidențiale de 0.08% – 0.2%;
6. O cotă de impozit pentru clădiri nerezidențiale de 0.2%-1.3%;
7. O cotă de impozit pentru clădiri nerezidențiale destinate domeniului agricol de 0.4%;
8. Introducerea de limite minime și maxime de impozitare pentru terenurile intravilane;
9. Includerea veniturilor din investiții financiare în categoria surselor de venit pentru care se aplică CASS și menținerea bazei anuale minime de calcul pentru CASS la salariul anual minim (pensionarii, tinerii, persoanele cu handicap, bolnavii cu afecțiuni grave, femeile însărcinate sunt exonerați);
9. O cotă de impozitare de 3% din venituri și 1,530 RON/trimestru pentru microîntreprinderile fără salariați;
10. O cotă de impozitare de 3% pentru microîntreprinderile cu 1 salariat și de 1% pentru cele cu cel puțin doi salariați.
„În mod normal, reducerea impozitării indirecte va oferi mai mult spațiu sectorului privat (pentru investiții și consum), ceea ce ar putea determina o accelerare a investițiilor productive și a consumului privat din România, contribuind astfel la redinamizarea procesului de convergență economică către media UE.
Pe de altă parte, măsurile privind impozitarea microîntreprinderilor ar putea conduce la un proces de consolidare.
Nu în ultimul rând, reducerea impozitului pe dividende ar putea stimula investițiile pe piața de capital, contrabalansând impactul includerii în baza CASS a veniturilor din investiții financiare.
Aceste măsuri se vor dovedi eficiente pe termen mediu-lung dacă vor determina o majorare a cererii de bunuri realizate în România și vor fi însoțite de procesul de scoatere la suprafață a economiei informale (o accelerare a acestui proces ar putea determina absobrția impactul la nivel de buget al măsurilor din Codul Fiscal în cursul anului 2016).
În caz contrar, se va intensifica riscul de acumulare a unor noi dezechilibre, atât de natura contului curent, dar și de natură fiscal-bugetară. Astfel, atragem atenția cu privire la riscurile asociate relațiilor cu instituțiile financiare internaționale”, arata analistii BT.