23 August – istoria unei zile sinistre

Până în urmă cu 23 de ani, ziua de 23 august era una de mare sărbătoare. Se defila intens și generos cu steagurile patriei, cu pancarte şi se petrecea în aer liber.23 august era Ziua Naţională a României, stabilită după instaurarea comunismului. În această zi, cultul personalității iubitului conducător lua proporții uranice. Obligația fiecărui fiu al patriei, de la mic la mare, de la șoimii patriei (micuții de grădiniță), la elevi, pionieri, muncitori, artiști etc. era de a participa la manifestațiile organizate din timp (aveau loc repeteții intense cu mult înaintea evenimentului) în cinstea conducătorilor – cuplul Nicolae și Elena Ceaușescu.Semnificația zilei:La 23 august 1944 România întorcea armele împotriva Germaniei naziste, trecând astfel de partea armatei sovietice ”eliberatoare”. Mareşalul Antonescu, împreună cu miniştrii săi, erau arestați din ordinul Regelui Mihai, care anunţa apoi, într-o proclamaţie către țară, revenirea la un regim democratic.După încheierea războiului, odată cu crearea Republicii Populare, 23 august a devenit Ziua Naţionalã a României, sărbătoritã anual cu mult fast, până la căderea comunismului, în 1989. Defilările durau ore întregi, iar participanţii la manifestările omagiale aduceau adevărate ode cuplului dictatorial Elena şi Nicolae Ceausescu.Unii îşi amintesc cu nostalgie de acele vremuri apuse şi de fastul sărbătorii comuniste de odinioară. Pentru cei mai mulţi dintre noi însă, ziua de 23 August semnifică una dintre cele mai negre perioade din istoria României, cea a naţionalismului de sorginte comunistă.