„Trebuie să profităm de avantajele competitive cum ar fi unicitatea dată de numărul de studenţi, poziţia în curs de consolidare şi altele. Misiunea noastră e să transformăm Cluj-Napoca în cea mai atractivă destinaţie din centrul şi estul Europei din punct de vedere turistic, educaţional, al businessului etc, a declarat Farkas Andras, coordonatorul programului Youth 2015 Cluj-Napoca, la conferinţa Afaceri.ro Cluj-Napoca care a avut loc miercuri la Cluj.
Tema acestui eveniment a fost reprezentată de perspectivele pe care le are municipiul Cluj-Napoca în contextul în care în 2015 va fi Capitala Europeană a Tineretului. La Conferinţă au participat 120 de persoane, acestea fiind reprezentanţi ai mediului de afaceri, ai organizaţiilor neguvernamentale şi ai domeniilor resurselor umane, respectiv educaţiei.Zona industriilor creative, foarte promițătoareSpeaker-ul care a deschis Conferinţa a fost Ionuţ Ţaţa, fondator Iceberg România, care a punctat experienţe de business din care cei interesaţi de acest domeniu au de învatat, dând spre exemplificare cazul Nokia, Sillicon Valley sau Start-up Chile.De asemenea, Ionuţ Ţaţa a punctat faptul că ofertele avantajoase din locuri învecinate ar putea să absoarbă persoanele capabile şi calificate din zona Clujului dacă autorităţile nu iau măsuri pentru păstrarea acestora.„Tendinţa pentru start-up a multor oameni de afaceri este să facă o grădiniţă, un program after school, covrigării sau spălătorii auto, dar nu asta e relevant pentru o piaţă precum cea a Clujului.Nu are rost să luăm banii pe care îi avem deja şi să îi mai împărţim o dată. Trebuie să aducem bani de afară, de dincolo de limitele oraşului, ale judeţului, ale regiunii, ale ţării. Cred că nici investitorii în real estate nu mai au un business case. Zona industriilor creative promite din ce în ce mai mult.” a mai spus Ionuţ Ţaţa.Parteneriate Alina Ocrainiciuc, VP international al organizaţiei JCI, a prezentat planurile pe care le are grupul de tineri activi pentru anul 2015. „Vrem să încheiem cât mai multe parteneriate cu instituţii sau alte entităţi de la care să luăm knowhow şi vrem să punem Clujul pe harta Europei prin tot ce facem.Vrem să avem proiecte sustenabile astfel încât acestea să continue şi după 2015. Cele două direcţii pe care ne vom concentra sunt Proiectul Micul Antreprenor şi Încurajarea tinerilor de a fi cetăţeni activi – Dacă nu noi, atunci cine?” a spus Alina Ocrainiciuc.Ce se dezvoltă la ClujOvidiu Cîmpean, director al Direcţiei de Comunicare şi Relaţii Publice, a fructificat timpul său alocat speech-ului vorbind despre CREIC – Centrul Regional de Excelenţă şi Industrii Creative, ce se construieşte la Cluj.Până în acest moment, obiectivul este construit în proporţie de 15% şi va fi gata până la sfârşitul lunii februarie anul viitor.„Acest centru va oferi servicii integrate în afaceri, consultanţă financiară, juridică şi it, servicii de promovare. Piaţa ţintă o reprezintă întreprinderile active din nord-vestul ţării în domeniile film, design, grafică, audio, it şi aşa mai departe. Chiar îi invit pe cei interesaţi să ia legătura cu noi şi să discutăm despre posibile colaborări. Acest centru e unic prin complexitatea sa şi prin nişa dinamică pe care o urmăreşte.” a declarat Ovidiu Cîmpean.Farkas Andras: Pornim de la 0Farkas Andras, coordonatorul programului Youth 2015 Cluj-Napoca, a insistat la începutul prezentării sale pe motto-ul „Share” care „nu e luat din aer sau de pe un site de internet, ci a fost gândit şi formulat astfel încât să transmită un mesaj.”El a mai spus că „Motto-ul transmite un mesaj în şase dimensiuni: work, vision, culture, space, joy şi power. Cluj 2015 e un stadiu, asta înseamnă că nu va rezolva probleme pe termen lung, dar va fi un instrument pentru a coagula o etapă importantă şi ne va ajuta să ne orientăm în viitor.Noi practic pornim de la punctul 0. Va trebui să creştem. Va trebui să facem networking. Trebuie să profităm de avantajele competitive cum ar fi unicitatea dată de numărul de studenţi, poziţia în curs de consolidare şi altele. Misiunea noastră e să transformăm Cluj-Napoca în cea mai atractivă destinaţie din centrul şi estul Europei din punct de vedere turistic, educaţional, al businessului etc.”Oamenii de afaceri englezi, interesați de RomâniaShajjad Rizvi, co-fondator al British Business Group Transylvania, a vorbit despre interesul oamenilor de afaceri englezi de a investi în România.„Există interes din partea expaţilor şi a companiilor europene să investească în România” a spus Shajjad Rizvi, adăugând că în Marea Britanie a existat o campanie care încuraja investitorii englezi să se orienteze spre ţări din estul Europei.„Marea Britanie este a treia putere economică de pe continentul nostru şi a şaptea putere economică la nivel mondial. Nu este de neglijat că se află între primele 12 ţări în ceea ce priveşte investiţiile în România.” a mai subliniat acesta.Momentul strategiilorCristina Cojocaru, senior consultant Deloitte, a prezentat oportunităţile de dezvoltare a municipalităţilor cu finanţări ale Uniunii Europene.„Este important ca municipalitatea, şi nu numai, să îşi traseze priorităţile în domeniul finanţării de pe acum, astfel încât proiectele să se dovedească sustenabile şi în acord cu obiectivele europene pentru următorul exerciţiu bugetar european.Sunt anumite axe pe care municipalitatea le poate folosi pentru programe de antreprenoriat. Contextul anului 2015 este extrem de propice pentru domeniul infrastructurii sau al resurselor umane.” a spus Cristina Cojocaru.Andreea Marcu: pentru proiecte nu e niciodată prea devremeAndreea Marcu, expert comunicare în cadrul Agenţiei de Dezvoltare Regională de Nord-Vest, a punctat legătura dintre Capitala Europeană a Tineretului şi planificarea regională. Ea a atras atenţia asupra faptului că din punct de vedere al proiectelor care pot fi depuse, 2015 este chiar astăzi.„Direcţiile pentru proiecte sunt dezvoltarea urbană, infrastructura rutieră, socială, respectiv de afaceri, precum şi turismul. Toate se pliază pe ce aşteptăm de la oraş cu ocazia Capitalei Europene de Tineret. Subliniez turismul de evenimente care are un potenţial foarte mare mai ales într-un oraş precum Cluj-Napoca.” a mai spus Andreea Marcu.Florin Moroșan: În 2008, Liverpool a avut 10 milioane de vizitatori Florin Moroşan, director executiv al Asociaţiei Cluj-Napoca 2021 Capitala Culturală Europeană, a început cu sublinierea faptului că ambele proiecte de capitală ale Clujului sunt nişte provocări, dar „nu e un miracol faptul că a obţinut titlul pentru 2015 şi nu va fi un miracol nici în anul 2021 pentru că e vorba de merit şi muncă.”De asemenea, Moroşan a mai spus că „Titlul de Capitală revine unui oraş care are nevoie de acesta. Un alt element cheie îl reprezintă calitatea conceptului şi a programului cultural. Pe cel pentru 2015 îl cunoaştem deja, pe cel pentru 2021 îl vom prezenta peste trei săptămâni. Sprijinul autorităţilor administrative şi politice locale, adeziunea cetăţenilor comunităţii de business sunt, la fel, elemente cheie. Un concept bun şi un program implementat corect, împreună cu ceilalţi factori, ne asigură rezultate foarte bune. Putem vedea exemple în oraşe precum Liverpool, Marsilia, Linz, Lille etc.În 2008, Liverpool a avut 10 milioane de vizitatori şi un rulaj de 800 de milioane de lire. În 2004, Lille a contabilizat 8 euro profit pentru fiecare 1 euro investit. Linz a găzduit în 2009 peste 7700 de evenimente în care au fost implicaţi peste 5000 de artişti, iar oraşul a ieşit în profit cu 8,4 milioane de euro.Beneficiarii proiectelor de Capitală sunt prestatorii de servicii – în construcţii, artistice, de publicitate, de turism, hoteliere, medicale, it etc, precum şi cetăţenii şi oraşul, implicit.” În speech-ul său, directorul executiv a mai evidenţiat pericolele care pot apărea în astfel de proiecte. „Trebuie evitate investiţiile nerealiste şi evaluările eronate ale necesităţilor. Pericole reprezintă şi retragerile finanţărilor sau neimplicarea.” a mai spus Florin Moroşan.Lucia Morariu: Să învățăm din greșelile SibiuluiLucia Morariu, preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România, a pus mare accent pe lecţia pe care trebuie să o învăţăm de la Sibiu având în vedere experienţa din 2007. „Sibiul a avut o mare problemă de comunicare. Faptul că hotelierii, turoperatorii şi cei din administraţie nu au comunicat între ei a dus la rezultate mai mici faţă de cât ar fi indicat potenţialul adus de titlul de Capitală.Noi trebuie să învăţăm din această greşeală şi să nu o repetăm în cazul nostru. Calendarul evenimentelor trebuie să fie cunoscut de operatorii din turism din ianuarie 2014, să fie suficient timp pentru promovare, să se cunoască tarifele şi acestea să nu se modifice.”Preşedintele ANAT a mai subliniat că asociaţiile hotelierilor, de cicloturism, ecoturistice şi altele similare pot fi parteneri foarte buni, de care trebuie ţinut cont. „În masterplanul pentru dezvoltarea turismului naţional, specialiştii care vorbesc de brand recomandă să venim în faţă cu idei pe care alţii nu le-au avut, iar aceste idei să fie dezvoltate şi tratate cu prioritate pentru că astfel putem face ceea ce nimeni nu a mai făcut, iar pe aceasta cale, Clujul poate ajunge la un nivel mondial ca model de succes.” a mai spus Lucia Morariu.Nu a încheiat fără să puncteze că turismul este un domeniu care trebuie tratat cu prioritate la modul real, nu declarativ, cum e acum. „În turism, cu bani puţini şi multă muncă se poate câştiga. Îţi deschizi o agenţie de turism sau îţi faci o pensiune. Regiunea şi ţara ne ajută în mod sustenabil. Câştig este în timp, nu spun că foarte mult sau puţin, dar este.” a subliniat Lucia Morariu.Conferinţa Afaceri.ro Perspective pentru Cluj-Napoca 2015 a cuprins şi o sesiune de dezbatere pe tema oportunităţilor pe care le au cei interesaţi cu prilejul statutului de Capitală Europeană a Tineretului, precum şi trei workshop-uri pe domeniile social, de business şi al resurselor umane.Seria Conferinţelor Afaceri.ro continuă cu evenimentul de la Bucureşti, din 28 noiembrie 2013, şi cu cel de la Botoşani, din 5 decembrie 2013. În total, Afaceri.ro 2013 cuprinde o serie de 10 conferinţe care realizează un tur al principalelor oraşe din ţară, adaptând tematica fiecarui eveniment la oraşul gazdă pentru a aduce la lucru forţele care pot genera creştere locală, eficienţă şi afaceri noi.