Analistul economic Adrian Crivii a publicat pe BuzzNews.ro doua editoriale care au starnit controverse in mediul de afaceri si in randul societatii civile. In primul, sustine ca orasul s-ar putea dezvolta atat de mult in urmatorii 10 ani incat sa numere 1 milion de locuitori („Clujul, orașul de un milion de locuitori”) iar in al doilea avanseaza ideea ca o parte dintre capitalurile folosite pentru achizitii imobiliare la Cluj ar reprezenta „bani negri, din economia subterană, din evaziune” („O mare parte dintre proprietățile rezidențiale din Cluj sunt cumpărate cu “banii jos”). La cererea cititorilor, BuzzNews.ro i-a cerut domnului Crivii sa explice cum a ajuns la astfel de concluzii.
Reporter: Ati afirmat ca “o parte din aceste capitaluri (investite in imobiliare – n.red.) reprezintă bani negri din economia subterană, din evaziune”. Aveti date exacte din care reiese acest lucru? Excludeti ca acesti bani ar putea proveni si din economii (bani pusi la saltea, poate retrasi din conturi), bani obtinuti din vanzara altor proprietati a celor care se muta in Cluj etc?
Adrian Crivii: Da, o parte din aceștia provin din sursele pe care le mentionati, cea mai mare parte din finanțarea dezvoltărilor imobiliare, în special cele cu credit, provin din economiile populației sau ale companiilor. Având în vedere însă valoarea ridicată a evaziunii fiscale, doar la TVA specialiștii avansează o sumă de aproape 7 miliarde de euro, și amploarea economiei subterane, mai mult sau mai puțin recunoscută dar evidentă, nu putem să nu ne întrebăm ce se întâmplă cu acești bani. M-am întrebat și eu acest lucru și, plecând de la ponderea mare a celor care cumpără locuințe cu banii jos (peste 80%), în special cei ce vin din alte zone, am ajuns la concluzia că probabil o parte din sumele provenite din economia nefiscalizată sau chiar din comisioanele provenite din contractele publice și evaziune fiscală sunt plasate în proprietăți imobiliare și astfel revin în circuitul economic legal.
Reporter: Spuneti ca “e greu de explicat de ce aceste investiții cu bani cash au o pondere atât de însemnată la Cluj” – care e ponderea acestor investitii? Aveti date exacte? Cum ati ajuns la concluzia ca au o pondere insemnata?
Adrian Crivii: Achizitiile imobiliare finantate din credite bancare in anul 2016 au fost de 17% din valoarea totala tranzactionata, fata de 26% in anul 2015, respectiv 16% in anul 2014.” Sursa este Ghidul tranzacțiilor imobiliare – studiu realizat de ANEVAR pe baza datelor centralizate de Primăria Cluj-Napoca.
Reporter: Ati afirmat ca „Potrivit celor mai recente informații, în prezent, în fiecare zi, Clujul găzduiește 600.000 de oameni”. Care este sursa, cine a lansat aceste informatii avand in vedere ca din date recente reiese ca numarul locuiitorilor este de putin peste 400 000 cu tot cu studenti?
Adrian Crivii: Când m-am referit la acest număr am luat în calcul și persoanele care nu locuiesc permanent în Cluj, cum ar fi de exemplu muncitorii din construcții prezenți pe șantierele deschise acum peste tot în oraș, turiștii, de agrement sau business, persoanele și însoțitorii veniți la spitalele și clinicile de stat sau private din Cluj. Putem observa ușor și evoluția numărului de mașini înmatriculate în alte județe, prezente zi de zi pe străzile Clujului, pentru a ne face o idee despre numărul celor care sunt găzduiți zilnic de oraș. În firmele de soft din Cluj ponderea angajaților proveniți din alte localități este însemnată, în unele cazuri depășind 70%.
Reporter: Cum va ajunge Clujul la 1 milion de locuitori daca anual se stabilesc aici intre 10 000 si 15 000 de persoane in cel mai bun caz?
Adrian Crivii: Dezvoltarea industriei IT, dar și a parcurilor industriale, generează o cerere semnificativa de forță de muncă, pe care orașul nu o mai poate satisface. De aceea, pe viitor, pentru a atinge potențialul de dezvoltare inclusiv în industrii noi, cu valoare adăugată mare, sau servicii conexe, Clujul va trebui să atragă tot mai multă forță de muncă din alte regiuni sau chiar din străinătate. Când vorbesc despre Clujul de un milion de locuitori am în vedere o creștere semnificativă a investițiilor străine și o dezvoltare a comunelor limitrofe, metropolitane – prin stabilizarea forței de munca, actualmente sezonieră din oraș și împrejurimi – am în vedere un megapolis care depășește actualele granițe ale municipiului.
De acord cu afirmatia despre banii negri care se spala la Cluj prin achizitii imobiliare. Cred ca si masini scumpe se cumpara cu banii jos dupa cate vezi pe strazi conduse de tinere cu buzele botoxate si machiajul cat tencuiala.
Cred insa ca stirea Clujul de 1 million de locuitori e cam umflata cu pompa, dupa cum e si calculul de 600.000 facut din locuitorii actuali plus cei care lucreaza pe santierele din zona plus cei care vin la spitale !?!. Pe astia cum i-ati numarat? Intr-adevar nu e greu sa-ti faci o idee despre faptul ca sunt foarte multi oameni care nu sunt decat in trecere prin Cluj, dar cuantificarea numarului acestora la 200.000 e arbitrara. Parerea mea.