• Acasă
  • /
  • Comunitate
  • /
  • ANALIZĂ SSIF BROKER: Exporturile au crescut în luna septembrie

ANALIZĂ SSIF BROKER: Exporturile au crescut în luna septembrie

Publicat: 13 noiembrie, 2013 23:21

Actualizat: 23 martie, 2022 06:02

Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat evoluţia balanţei comerciale în luna septembrie. Exporturile au crescut cu 16,3% mom, la 4,45 mld. EUR: exporturile către ţările UE s-au majorat cu 19,3% mom la 3,02 mld. EUR, în timp ce exporturile către ţările non-UE au consemnat un avans de 10,6% mom, la 1,44 mld. EUR, scrie SSIF BROKER.Importurile s-au majorat cu 8,9% mom, la 4,87 mld. EUR, evoluţie determinată, în principal, de importurile din ţările UE (avans de 11,5% mom, la 3,7 mld. EUR). Importurile din ţările non-UE au crescut cu doar 1,3% mom, la 1,17 mld. EUR.Prin urmare, balanţa comercială a prezentat un deficit de 0,41 mld. EUR, în atenuare cu 35,5% mom: deficitul comercial cu ţările UE s-a diminuat cu 13,3% mom, la 0,68 mld. EUR, în timp ce în relaţiile comerciale cu ţările non-UE s-a consemnat un excedent de 0,27 mld. EUR (în urcare cu 82,5% mom).Raportat la septembrie 2012 exporturile au crescut cu 16,1%: componenta UE a urcat cu 9,9%, în timp ce componenta non-UE s-a majorat cu 31,9%.Pe de altă parte, importurile au crescut cu doar 4,2% an/an: importurile din ţările UE au urcat cu 5,4% an/an, în timp ce importurile din ţările non-UE s-au majorat cu doar 0,6% an/an. Astfel, deficitul balanţei comerciale s-a diminuat cu 50,6% an/an.La 9 luni exporturile au consemnat un avans de 8,8% an/an, la 36,5 mld. EUR: componenta UE a crescut cu 7,6% an/an, la 25,5 mld. EUR, în timp ce componenta non-UE a urcat cu 11,9% an/an, la 11 mld. EUR.Pe de altă parte, importurile s-au contractat cu 0,3% an/an, la 40,6 mld. EUR, evoluţie determinată de declinul componentei non-UE cu 10,1% an/an, la 9,7 mld. EUR. Pe de altă parte, importurile din ţările UE au crescut cu 3,3% an/an, la 30,9 mld. EUR.Deficitul balanţei comerciale s-a diminuat cu 42,4% an/an, la 4,2 mld. EUR: componenta UE a scăzut cu 12,7% an/an, la 5,5 mld. EUR, în timp ce componenta non-UE a consemnat un excedent de 1,3 mld. EUR (comparativ cu un deficit de 0,9 mld. EUR în perioada similară din 2012).Dinamica fluxurilor comerciale internaţionale ale României în primele 9 luni ale anului confirmă scenariul macroeconomic central, conform căruia exporturile şi importurile vor creşte cu 8,3% an/an, respectiv 1,1% an/an în 2013.
altera
infl
Conform datelor INS preţurile de consum au urcat cu 0,29% mom în octombrie, toate componentele consemnând creşteri. Preţurile la alimente au consemnat un avans de 0,48% mom, dat fiind că declinul preţurilor la pâine (cu 0,31% mom), ulei vegetal (cu 1,31% mom) şi fructe (cu 2,94% mom) a fost contrabalansat de majorarea preţurilor la legume (cu 6,32% mom) şi ouă (cu 8,75% mom). De asemenea, preţurilor la bunuri nealimentare au crescut cu 0,06% mom (evoluţie determinată de majorarea preţurilor la gaze naturale cu 1,24% mom), în timp ce preţurile la servicii au consemnat un avans de 0,46% mom. Componenta core a crescut cu 0,07% mom.Raportat la octombrie 2012 preţurile de consum s-au majorat cu 1,88% (nivel similar cu cel din luna septembrie şi apropiat de minimul istoric de 1,79% an/an consemnat în mai 2012). Pe de o parte, preţurile la alimente au scăzut cu 1,34% an/an. Pe de altă parte, preţurile la bunuri ne-alimentare şi la servicii s-au majorat cu 4,23% an/an, respectiv 2,78% an/an. În perioada ianuarie-octombrie inflaţia medie s-a situat la 4,47% an/an.Deocamdată menţin previziunile din scenariul macroeconomic central privind evoluţia inflaţiei în acest an (creştere de la 3,4% an/an în 2012 la 3,6% an/an în 2013, pe Indicele Armonizat al Preţurilor de Consum).Voi revizui previziunile pe inflaţie în Decembrie, incluzând impactul măsurilor de întărire a politicii fiscal-bugetare anunţate recent de Guvern.
altera
rand
Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 600 mil. RON prin redeschiderea unei emisiuni de titluri de stat pe 5 ani cu scadenţa în aprilie 2015, la un cost mediu de 3,46% (în scădere de la 3,48% în octombrie). Băncile au subscris un volum de 1,6 ori mai ridicat. Declinul costurilor de finanţare comparativ cu licitaţia anterioară a fost determinat de reducerea dobânzii de referinţă de către BNR (cu 25 p.b. la 4% la şedinţa din 5 noiembrie). De la începutul anului curent curba randamentelor s-a diminuat în medie cu 225 p.b., o scădere mai pronunţată fiind pe scadenţele scurte şi medii (către niveluri minime record). Această evoluţie a fost determinată de ameliorarea climatului macro-financiar pe plan intern, în contextul unui climat pozitiv pe pieţele financiare internaţionale. În acest context, BNR a iniţiat ciclul de reducere a dobânzii de politică monetară, cu impact pozitiv pentru evoluţia fluxurilor de investiţii în economia reală (şi implicaţii pozitive pentru dinamica potenţialului economic pe termen mediu). Dobânda la titlurile de stat pe 10 ani s-a diminuat cu doar 112 p.b. de la începutul anului, dat fiind că FED a semnalat că este pregătită să demareze procesul de normalizare a politicii monetare, iar BNR pare să se apropie de finalul ciclului de reducere a dobânzii de referinţă. Prin urmare, cur ba randamentelor a devenit mai abruptă (diferenţialul de dobândă între scadenţa lungă şi scadenţa scurtă a atins niveluri record (233 p.b. ieri), o evoluţie care exprimă premise de accelerare a economiei, dar şi a inflaţiei în perioada următoare. Deciziile recente ale Guvernului privind introducerea unor noi taxe a determinat creşterea dobânzii la titlurile de stat pe 10 ani cu 9 p.b. comparativ cu nivelul din 5 noiembrie. După părerea mea, evoluţia curbei randamentelor în perioada următoare va fi dependentă, în principal, de semnalele de politică monetară emise de FED (cu impact pentru costul finanţării pe mapamond), dat fiind că BNR a semnalat că marja de manevră în ceea ce priveşte dobânda de politică monetară este mult mai redusă (după scăderea dobânzii cu 125 p.b. din iulie până în prezent).Indicii bursieri interni s-au depreciat uşor în prima şedinţă de tranzacţionare a săptămânii, în aşteptarea debutului pe piaţă a companiei Romgaz. Indicele BET a scăzut cu 0,28%, până la 6 177,56 p., în timp ce indicele BET-C a pierdut 0,44%, până la 3 240,18 p.. Indicele BET-FI a scăzut cu doar 0,03%, până la 28 067,13 p.. Rulajul s-a situat sub 3 mil. EUR, ponderea tranzacţiilor de tip DEAL fiind de aproximativ 17%. Titlurile FP au pierdut 0,19%, până la 0,798 RON, în timp ce cotaţiile SNP s-au depreciat cu 0,53%, până la 0,4725 RON. Scăderi au consemnat şi majoritatea companiilor din sectorul bancar (cu excepţia BRD, care a crescut cu 0,56%, la 9,05 RON): EBS (-0,22%, la 114,5 RON), TLV (-0,71%, la 1,39 RON), BCC (-1,8%, la 0,0653 RON). Nu în ultimul rând, scăderi au consemnat şi companiile BRK (-0,66%, la 0,135 RON), BIO (-0,8%, la 0,2862 RON) şi TGN (-1,03%, la 192 RON). Pe de altă parte, cotaţiile BVB au crescut cu 0,38%, la 26,7 RON, în timp ce titlurile TEL au urcat cu 0,74%, la 13,69 RON. Se remarcă însă dinamica acţiunilor ATB, cu un avans de 5,05%, la 0,541 RON. În sfera SIF-urilor am asistat la evoluţii mixte, remarcându-se dinamica cotaţiilor SIF4, cu un avans de 0,85%, până la 0,716 RON.

ULTIMELE ȘTIRI

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

{"email":"Email address invalid","url":"Website address invalid","required":"Required field missing"}
DIN ACEEAȘI CATEGORIE
30 septembrie, 2025
Comunicat de presă – „PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!“
29 septembrie, 2025
ANUNȚ LANSARE PROIECT ”Digitalizarea Asociației Banca pentru Alimente Maramureș”
23 septembrie, 2025
Cum arată noul sediu al Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj – un reper pentru România
9 septembrie, 2025
Recunoaștere regională pentru Aeroportul din Cluj-Napoca
2 septembrie, 2025
Căminul Cultural din Baciu se redeschide după lucrări de eficientizarea energetică

Opera Română din Cluj a oferit un moment magic la Aeroportul Internațional din Cluj cu ...

Ce surpriză le-a oferit Aeroportul Cluj celor din terminalul plecări când a sărbătorit pasagerul cu numărul 3 milioane

Augustin Feneșan, prim vicepreședinte la IMM România, a menționat în emisiunea Antreprenoriada moderată de Raul ...

Investiții în industria de apărare în România, oportunități pentru mediul de afaceri

Augustin Feneșan, prim vicepreședinte IMM România, subliniază într-o emisiune la BuzzNews.ro că într-un moment în ...

Industria imobiliară în Cluj: câțiva jucători mari fac legea

Decizia de a reduce numărul muncitorilor străini din România are un impact negativ asupra IMM-urilor ...

Reducerea angajaților străini în România – Impactul asupra IMM-urilor

Klausenburg Broker de Asigurare a organizat cea de-a doua ediție a Conferinței de Vânzări, un ...

Conferința de vânzări Klausenburg Broker de Asigurare, Ediția a II-a

AnimaWings operează două zboruri pe săptămână pe ruta Cluj-Istanbul. Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj, Consiliul ...

AnimaWings operează două zboruri pe săptămână pe ruta Cluj-Istanbul

BLITZ anticipează într-o analiză a pieței imobiliare din România că prețurile vor crește anual cu ...

De ce crede BLITZ că prețurile la imobiliare vor crește anual cu 10-15 la sută în perioada 2026-2027

Augustin Feneșan, prim-vicepreședinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) ...

Sfaturi practice pentru antreprenorii aflați la început de drum
Success message!
Warning message!
Error message!