Andrei Marga, prăpăstios: Programele candidaților pentru funcția de rector al UBB ”abundă în incoerență”

Andrei Marga, rectorul Universității Babeș-Bolyai, atrage atenția asupra unor riscuri ce ar putea surveni odată cu predarea ștafetei la începutul lunii martie.Îngrijorările rectorului au la bază anumite tendințe ce decurg din legea Educației 2011, ”care elimină, direct sau prin implicaţie, intelectualii profilaţi şi profesorii responsabili din competiţia pentru funcțiile de răspundere, precum rector, prorector, decan”.”Nu evoc acum numeroase nume din Universitatea Babeş-Bolyai care se califică, prin prestigiu, pricepere managerială, ţinută civică şi morală pentru aceste funcţii, dar care sunt scoase din discuţie. Are oare România interesul să îşi coboare nivelul vieţii universitare?”, se întreabă îngrijorat rectorul în funcție al UBB.Marga menționează că ”prin lege şi prin reglementările ce adesea exced legea, ale Ministerului Educaţiei – vin pe scenă persoane care au fost dovedite în încercări de fraudă, care au dus acasă programe sau au încercat să plaseze aparatură scumpă în familie, persoane care au fost instrumentate de firme sau servicii oculte de diferite provenienţe. Vin pe scenă persoane vizibil nepregătite pentru aceste funcţii, care-şi caută alte suporturi.”Inventatorul funcției de președinte de universitate atrage atenția că ”se confundă universitatea cu o alianţă civică, se confundă contribuţia ştiinţifică cu publicarea de articole, se confundă informaţia de mult consacrată cu cultura instituțională, se confundă opinii neinformate cu libertatea de gândire, se confundă exprimarea civică cu politizarea.”Confuziile sunt ”multiple”, în opinia rectorului, iar programele candidaţilor ”abundă în incoerență”: ”Unul dintre programe abundă în superlative despre situaţia actuală a Universităţii Babeş-Bolyai, pentru ca apoi să propună tot felul de „iniţiative” de mult realizate în instituţie.”Andrei Marga afirmă chiar că: ”Soluţiile care rezultă deja din legea educaţiei duc, la rândul lor, la distrugerea structurii Universităţii Babeş-Bolyai.” Afirmația este întărită de două exemple:”Prin prevederile legii se aplică vot universal pentru orice alegere în consiliile profesorale şi Senat. Universitatea Babeş-Bolyai nu putea fi organizată ca universitate multiculturală fără înţelegerea româno-maghiară-germană din 1995, sprijinită de toate forţele politice. Conform acestei înţelegeri, fiecare comunitate (română, maghiară, germană) îşi alege proprii reprezentanţi. A fost un vechi deziderat transilvănean al românilor, maghiarilor, germanilor. Legea educaţiei din 2011 împiedică organizarea de mai sus şi face, practic, imposibilă funcţionarea Universităţii Babeş-Bolyai, în continuare, ca universitate multiculturală, întrucât lasă la voia întâmplării reprezentarea fiecărei comunităţi.””Prin aplicarea de către ministerul educaţiei a legii din 2011, colegiile universitare, înfiinţate de Universitatea Babeş-Bolyai după 1997 (la Sfântu Gheorghe, Satu Mare, Sighetu Marmaţiei, Zalău etc.), nu numai că devin „extensiuni” (ceea ce le reduce importanţa), dar sunt socotite părţi de departamente. Se distruge astfel autonomia firească a acestor unităţi şi şansa ca ele să fie relevante pentru cultura şi dezvoltarea locală. „Extensiunile” nu mai au şanse de a dispune de direcţiune proprie şi de reprezentare în consilii profesorale şi în Senatul Universităţii Babeş-Bolyai, întrucât reprezentarea lor în aceste organisme de decizie devine aleatorie.Mai mult, ”prin măsurile autorităţilor centrale, se distruge autonomia universitară”, susține rectorul în funcție al UBB. Carta universităţii își pierde ”calitatea de expresie a gândirii comunităţii” şi devene ”o copie a documentelor discutabile, de o gramatică îndoielnică, ale ministerului. Nicăieri în Europa, Carta nu se schimbă odată cu guvernarea. Iar în cazul Universităţii Babeş-Bolyai, Carta (1995, 2003) rămâne incomparabil mai bună.”