Nu avem bani de un inel de circulație în jurul Clujului, care să decongestioneze traficul auto din oraș, dar nici infrastructură care să încurajeze mersul cu bicicleta. Ca să nu mai vorbim de bani de tunele pe sub urbe. Bicicleta ar reprezenta o alternativă la mașină, însă municipalitatea nu pare să încurajeze prea tare această soluție. Este și motivul pentru care Clubul de Cicloturism „Napoca” (CCN) lanseaza, cu ocazia Saptamanii Europene a Mobilitatii 2014, un nou apel public catre Consiliul Local si Primarul municipiului Cluj-Napoca, pe tema facilitatilor pentru utilizarea bicicletei ca mijloc cotidian de deplasare, avand in vedere ca autoritatile clujene le promit de ani de zile facilitati, dar fie nu le realizeaza, fie o fac cu grave deficiente calitative.ruiască
În condițiile în care a merge cu mașina în oraș a devenit o aventură riscantă, mulți clujeni ar prefera bicicleta ca mijloc de deplasare. Neavând piste, le este însă frică să se deplaseze pe străzi din cauza traficului auto agresiv.
Se strâng semnături
CCN a început si o actiune de strangere de semnaturi de sustinere a acestui apel, ca sa aratam ca textul sau nu reflecta doar dorinta „catorva duzini de frustrati de la CCN” cum si-a permis sa afirme in trecut o persoana importanta la acea vreme in Primarie, a arătat Radu Mititean, director executiv CCN.
În apel se arată că inițiatorii doresc să aibă un oras cu un sistem modern de mobilitate urbana, axata cat mai putin pe autoturisme si cat mai mult pe transport public, deplasare pietonala si circulatie biciclistica.
De ce este criticată Primăria
Ei cred că in ultimii ani Primaria clujeana a realizat concret pe linie de infrastructuri biciclistice extrem de putin din ce a promis (noi piste de calitate adecvata, proiectul de bike-sharing) si infinit mai putin din miniml obiectiv necesar orasului.
Potrivit documentului, chiar s-au si desfiintat cateva amenajari facute mai demult (pistele din p-ta 14 Iulie, de pe str.Uzinei Electrice si al.Stadion, spatiul de acumulare biciclete de la intersectia str.Gh.Sincai cu p-ta L.Blaga).
Putinul realizat a fost foarte prost calitativ – de exemplu netesirea bordurilor la multe dintre trecerile de biciclete de pe asa-zisa pista de pe Calea Dorobantilor sau str.Horea, ingustarea unor piste existente cum ar fi in p-ta Unirii sau pe str.A.Iancu si Universitatii, mentinerea de piste de biciclete pe trotuare cum e cazul str.Horea, Cl.Dorobantilor, Donath sau 21 Decembrie 1989.
Tot inadecvate ar fi în opinia CCN și plasarea unor indicatoare pietonale pe piste de biciclete („Promenada inimilor pe pista de pe malul Somesului si in Parcul Central), nerefacerea marcajelor reprezentand treceri pentru biciclete (p-ta A.Iancu la jonctiunea cu bd.Eroilor), pastrarea unor semnalizari rutiere gresite (indicator de piste de biciclete la nivel de trotuar pe portiuni de pe str.Horea si Cl.Dorobantilor unde nu sunt trasate marcajele).
CCN arată că Primaria nu dovedește transparență și refuza in continuare sa faca publice detaliile tehnice (de exemplu componenta de piste de biciclete din proiectul de bike-sharing) si implementarea lor este mereu tergiversata (de exemplu adoptarea noului PUG, punerea in practica a proiectului de bike-sharing si noi piste);
Ce vor bicicliștii
1. Realizarea unei retele coerente de piste si alte cai de comunicatie specifice pentru biciclete in intregul oras. Dar nu oricum, ci:
– de calitate adecvata (de exemplu respectand latimea de minim 1,50 metri pe sens plus spatii de siguranta, marcare si semaforizare corespunzatoare, ridicarea masinilor care le blocheaza etc.)
– care sa nu ia din putinul spatiu care a mai ramas pietonilor sau din spatiile verzi (ci din cele folosite acum de masini sau ocupate cu panouri publicitare, tonete etc.)
– care sa se realizeze acolo unde este cea mai mare nevoie de ele, nu unde e mai usor sau ieftin (trebuind sa se inceapa prin interconectarea zonelor de maxim interes, cum sunt zona centrala, principalele cartiere, zonele comerciale si de agrement, marile unitati de invatamant si industriale).
2. Realizarea de rastele si alte facilitati adecvate de parcare in siguranta a bicicletelor (in toate zonele de interes public, precum si in cartierele de blocuri, campusurile universitare si alte zone unde parcarea lor in siguranta este acum o mare problema);
3. Deschiderea pentru traficul bicicletelor in ambele sensuri a strazilor care au la ora actuala regim de sens unic si exceptarea bicicletelor de la diverse restrictii impuse autovehiculelor.
4. Descurajarea utilizarii autoturismelor, extinderea zonelor pietonale, implementarea adecvata a regulilor de aprovizionare, degajarea trotuarelor si spatiilor verzi de autovehicule si constructii si redarea, catre cetateni, a spatiului public.
Inele de circulatie in jurul orasului sau in jurul centrului, sau tunele sau pasaje suspendate, toate aceste investitii scumpe nu reduc sau anuleaza nevoia de promovare a utilizarii transportului public si bicicletei, cum ar putea unii mai putin informati pe teme de mobilitate urbana sa creada din titlul articolului. Iar o promovare masiva a alternativelor la transportul automobilistic ar decongestiona orasul si ar face sa nu mai fie obiectiv necesare diverse planuri majore gen tuneluri sau inele in jurul centrului. Cu acele investitii majore s-ar continua cu abordarea gresita de a crea facilitati pentru autoturisme, ignorand relatia dovedita de decenii, si anume ca infrastructura creaza trafic, si ca facand inele si tunele doar incurajezi si atragi trafic auto. El trebuie descurajat activ, nu incurajat si facilitat, cum face din pacate Primaria clujeana, ramasa aoncorata in conceptiile desuete ale anilor 60 in care se credea ca autoturismul poate fi viitorul mobilitatii urbane.