Apele de munte din România sunt extrem de bogate în pește. Dintre speciile care trăiesc la noi amintim:PĂSTRĂVUL INDIGEN (Salmo trutta Fario L.) este un peşte de culoare brună pe spate şi alb murdar pe burtă şi flancuri. Are trupul zvelt, musculos, gura este mare cu fălci puternice şi dinţi ascuţiţi. Este un răpitor de temut. Pe corp are puncte roşii şi brun inchise. Este un peşte foarte fricos şi lipsit de abilitate. Are preferinţe pentru apele a căror temperatură este intre 11-17 grade. S-a acomodat foarte bine in lacurile de acumulare unde inregistrează creşteri rapide şi spectaculoase. Boiştea are loc in lunile octombrie-noiembrie. Hrana constă in larve, insecte, gandaci de apă, muşte, fluturi, crustacei, peştişori mici uneori devorandu-şi propii pui.PĂSTRAVUL FANTANEL (Salvelinus fontinalis Mitchil) a fost adus in Europa in anul 1889 din America. Pe spate are dungi portocalii pe fond măsliniu, iar pe părţile laterale este colorat in argintiu şi roşu, presărate cu steluţe portocalii sau roşu carmin. Inotătoarele sunt de culoare roşiatice cu marginile negre. Boiştea incepe in octombrie-noiembrie. In greutate variază de la 250-550g uneori şi mai mult. Se hrăneşte cu larve, viermi, rame, melci, peştişori insecte etc.PĂSTRĂVUL CURCUBEU (Onchorynchis miikis Walbaum) adus in Europa din America in anul 1890. La noi s-a făcut o incrucişare intre doua soiuri respective intre forma Shasta Jordan şi forma Gibbons din aceasta rezultand o formă migratoare.Pe spate este de culoare verde cenuşiu albăstrui, iar pe părţile laterale de culoare argintie, iar pe burtă albicioasă. Suportă ape cu temperature ridicate de 15-20 de grade. Boiştea incepe in martie.Este intalnit in ape dulci, in iazuri, lacuri ca de exemplu: Zănoaga, Galcescu, Tarniţa, Bucura, Lacul Rosu şi Valea Drăganului. Se hrăneşte cu moluşte, viermi, crustacei, fluturi, musculiţe, larve de insecte etc.Poate atinge greutatea de 6 kg.PĂSTRĂVUL DE LAC (Salmo trutta morfa lacustris L.) trăieşte in lacurile de la munte de la Bicaz, Beliş, Roşu , Tarniţa şi Galcescu. Greutatea lui este de 150g dar poate atinge şi greutatea de 15kg. Hrana lui constă in zooplancton şi alte specii de peşti, insecte şi chiar propia progenitură. Corpul păstrăvului de lac este mai scurt, gros, mai lăţit decat al păstrăvului indigen, iar capul mic. Spatele şi capul sunt de culoare verzui oliv, flancurile şi burta argintii decolorate, creşterea este foarte rapidă. Boiştea incepe in septembrie.LOSTRIŢA (Hucho hucho) spatele este de culoare cenuşiu verzui-gălbui, flancurile cenuşii-argintii, iar abdomenul şi partea inferioară a capului albă cu puncte negre, mici, care la unele exemplare ajung şi pe opercule. Aripioarele sunt rişietice verzui, iar nodalca brun roşcată. Corpul este fusiform. Boiştea este in luna aprilie. Este intalnit in apele de munte Bistriţa, Vişeu , Moldova , Tisa . Are o greutate de 10-20 kg. uneori poate ajunge la 50-60 kg. Mai este intalnit in lacurile : Bicaz, Vidra, Vidraru. Se hrăneşte cu insecte, broaşte, salamandre, şoareci, păsări mici, mreană.LIPANUL (Thymallus thymallus), Nerăpitor. Are o formă alungită şi mai lăţită decat a păstrăvului. Solzii mari argintii. Spatele este verzui argintiu, iar limba este lipsită de dinţi.Boiştea are loc in aprilie-mai. Trăieşte in raurile de munte Suceava, Moldova, Bistriţa, Olt, Jiu, Ştei, Dorna. Greutatea lui este intre 350g-1000g. Hrana constă in larve, insecte, crustacee, moluşte.COREGONUL (Coregonus albula) a fost colonizat la noi incepand cu anul 1956. Preferă lacurile cu apă rece. Se aseamănă mult cu lipanul fără puncte negre pe laturile argintii. Nodalca este foarte mică. Gura este lipsită de dinţi. Boiştea incepe in octombrie-decembrie. La noi in ţară este intalnit in lacurile Roşu şi Vidraru.ZGLĂVOACA (Cottus gobio) este un peşte mic asemănător cu guvidul. Capul este mare, turtit dorso-ventral, ochii apropiaţi unul de celălalt şi bulbucaţi, gura mare, aceste caractere dandu-I aspect de broască. Este intalnit in apele reci de munte dar poate fi intalnit şi in lacul Porţile de Fier. Are o greutate de 20g-80g. Hrana lui constă in larve, musculiţe şi icrele păstrăvilor fiind socotit un peşte foarte dăunător.
Apele de munte ale României, bogate în pește
ULTIMELE ȘTIRI