În vreme ce Grecia și SUA sunt pândite de faliment și nici Italia nu se simte prea bine, la Cluj există încă un oarecare optimism în rândul oamenilor de afaceri și a analiștilor economici: criza nu se va adânci, apocalipsa economică se amână.Declanșarea crizei economice în 2008 nu a fost anticipată la București. Premierul Călin Popescu Tăriceanu a afirmat atunci că motoarele economiei „duduie”, iar Traian Băsescu declara pentru Radio Romania ca tara noastra nu va fi afectata in mod profund, intrucat pe piata bancara nu exista filiale ale marilor banci din Statele Unite. Criza declanșată în 2007 în SUA afecta deja întreaga lume. La Cluj, nici pomeneală să se alarmeze vreun om de afaceri. Dimpotrivă, o mulțime dintre ei s-au avântat și mai mult în tot felul de afaceri imobiliare una mai megalomană decât cealaltă.
Prim vicepreședintele CEC: „Românilor le place să se îngrijoreze”
Întrebat de BuzzNews.ro dacă se așteaptă la o exacerbare a crizei economice, prim-vicepreședintele CEC, Andrei Stamatian, a declarat că “toatele semnele sunt contrare” și că există un reviriment al creditării.„Românilor le place să se îngrijoreze: de exemplu, indiferent dacă moneda națională se apreciază sau se depreciază, exportatorii sunt nemulțumiți. Lumea nu ar trebui să se alarmeze”, crede Andrei Stamatian.
Emil Culda: Lucrurile vor stagna
Emil Culda, vicepreşedinte al Camerei Auditorilor Financiari din România, crede că din punct de vedere economic, în România nu vor exista surprize deosebite în 2012 și că mai degrabă lucrurile vor stagna, având în vedere faptul că s-au făcut eforturi pentru reducerea deficitului bugetar. Totuși, crede el, depindem de evoluția celorlalte state cu probleme – Grecia sau Italia.Emil Culda crede că cele două probleme majore ale economiei persistă: “globalizarea a dus la acumularea de resurse incontrolabile și la un monopol excesiv de putere, factori care afectează concurența”. “Pentru a fi mai plastic aș putea așa: comunismul a intrat pe ușa din față și pe covorul roșu în sistemul capitalist”, a afirmat Culda.Ca mijloc de apărare împotriva pericolului inflaționist, sfatul lui Emil Culda pentru clujeni ar fi să nu își pună ouale într-un asingur coș și să facă economii în mai multe monede. El crede că ar fi bine ca oamenii să își reducă cât de mult pot dependența de sistem, chiar și prin înființarea unor ferme agricole de subzistență.
Grigore Chiş: „Cred că totul se va termina într-o inflație”
Directorul general al Broker SA, Grigore Chiş, nu crede că un noul val de criză va afecta economia mondială. „Cred că întreaga discuție despre această criză a datoriilor este exagerată. Toată lumea se uită la datorii, nu se uită la venituri, se uita la cât are de plătit un stat. Până la urma cred că toate acestea se vor termina într-o inflaţie”, a declarat Grigore Chiş, director Broker SA.Mai multe ţări din vestul Europei, ca Irlanda, Portugalia sau Italia au probleme din cauza incapacităţii de a plăti datoriile publice de stat.Directorul Broker SA, Grigore Chiş, nu crede însă în căderea acestor state. „Eu nu am înţeles niciodata noţiunea că un stat nu mai are bani. Tipăreşte-i! E o moneda, e ceea ce se face, e un instrument. Că nu mai sunt produse, alimente, petrol, pot să înţeleg. Ca dovadă, de când a început criza, din 2008, SUA a tot tipărit bani. Asta face de fiecare dată, pune în circulaţie bani. Nu cred în căderea unor state. Această criză are mai mult conotaţii psihologice”, a completat Chiş.
Claudiu Coșier: “Avem şi noi riscurile noastre interne”
Claudiu Coşier, director al Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV), crede că pe acest subiect „nimeni nu se poate pronunţa foarte precis”.„E foarte clar că riscul ne apasă şi probabilitatea să se întâmple creşte pe zi ce trece, conform ultimelor informaţii. Avem şi noi riscurile noastre interne. Trebuie avute însă în vedere şi riscurile interne şi cele externe.De data asta, România chiar se încadrează într-o situaţie de normalitate, e un lucru pozitiv. Crizele astea sunt crize de încredere”, a explicat şi Claudiu Coşier.Potrivit directorului ADRNV, problemele s-ar putea rezolva dacă măsurile luate de stat ar fi convingătoare şi ar conferi încredere cetăţenilor. Coşier consideră că măsurile luate până acum nu prea au convins. În plus, din cauza lipsei de încredere a investitorilor, aceştia nu au mai făcut investiţii, iar fără activităţi noi, niciun stat nu se poate dezvolta. Coşier a explicat că soluţia ar fi ca oamenii să-şi recapete încrederea în economia de piaţă.”Dacă se anunţă că statul nu are bani, se produce o criză de încredere. S-a produs acest fenomen în Grecia, Portugalia şi acum în Italia. Asta e de fapt marea problema europeană: o criză de încredere între state, cetăţeni şi companii. Clujul, dacă facem comparaţie, s-ar putea să nu fie atât de afectat. România are economie integrată, dacă vă uitaţi la economie, vedeti că suntem foarte integraţi în cea europeană. Acum câţiva ani, exporturile erau undeva la 70%, acum sunt la 80-85.Dacă are o problemă partenerul cu care lucrezi, ai şi tu probleme. Nu e exclus nimeni. Problema trebuie rezolvată rapid, trebuie tăiat răul de la rădăcină”, a adăugat Coşier.
Criza, greu de recunoscut în România
Declanșarea crizei economice în 2008 nu a fost anticipată la București. Premierul Călin Popescu Tăriceanu a afirmat atunci că motoarele economiei „duduie”, iar Traian Băsescu declara pentru Radio Romania ca tara noastra nu va fi afectata in mod profund, intrucat pe piata bancara nu exista filiale ale marilor banci din Statele Unite. Criza declanșată în 2007 în SUA afecta deja întreaga lume.În octombrie 2008, după ce a participat la Consiliul European, Traian Băsescu a declarat că din păcate criza economica ce o va urma nu va „ierta” tara noastra.In anul 2009, economia romaneasca s-a contractat cu 7,1%. Seful statului a inceput discutiile cu FMI pentru contractarea unui de aproximativ 20 de miliarde de euro.Candidat la președinție în toamna lui 2009, Basescu a spus că România va ieși din criza economică și isi va relua cresterea in trimestrul doi al anului 2010”, pentru ca în 6 mai 2010 să anunțe reducerea salariilor bugetarilor cu 25 la sută și a pensiilor și indemnizațiilor de șomaj cu 15% plus reducerea unor convenții. Toate acestea, pentru ca țara să beneficieze de un împrumut pentru evitarea falimentului.In septembrie 2010, Băsescu cita date statistice potrivit cărora ”vârful crizei economice abia a fost depășit, dar nu si pe cel al crizei sociale” și sublinia că pentru 2011 este prognozata o crestere economica de 2% din PIB.Băsescu a ieșit cu o nouă declarație în 30 octombrie 2010: „Tocmai am incheiat intalnirea cu sefii de stat si de guvern din UE. Ei probabil stiu mai bine decat altii ca Europa este inca in criza. Povestea care apare in ziare si la televiziune despre revenirea economiei inca nu este realitate”.Premierul Emil Boc este acum mai precaut decât în trecut și afirmă că un al doilea val de criză este posibil. Șeful executivului se aşteaptă, însă, ca Uniunea Europeană să rezolve problemele din zona euro. „Un al doilea val al crizei este posibil, sperăm ca Uniunea Europeană să aibă capacitatea de a rezolva problemele din zona euro. Sunt convins că vor fi găsite soluţii pentru Italia, ca şi pentru Grecia, cu măsuri dure de austeritate”, a declarat Boc, pentru B1TV.Premierul a adăugat că România beneficiază în prezent de stabilitate macroeconomică şi că Guvernul de la Bucureşti nu are în plan să adopte alte măsuri de austeritate.
Economia internațională, bolnavă cronic
Monedele şi bursele europene se prăbuşesc pe fondul zvonurilor că şi Italia, după Grecia, are o datorie imposibil de achitat. Iar veştile de peste ocean, din statul care cândva era bastionul capitalismului, nu sunt absolut deloc încurajatoare.Italia se află de ceva zile în atenția analiștilor europeni. Cu datorii de peste 1.800 de miliarde de euro, căderea Italiei ar amenința întreaga zonă euro, cred unii specialiști. Există voci care susțin că singura soluție este ca statele europene cu mari probleme să revină la monedele lor naționale, să le devalorizeze, să înceapă să crească și să-și impulsioneze exporturile. În acest moment ele nu își pot reduce deficitul, pentru că monedele lor sunt controlate de Frankfurt, de Banca Centrală Europeană, în loc să fie controlate de Atena sau Lisabona sau chiar de Dublin.Conform ultimelor date, creșterea economică a Italiei s-a oprit în urmă cu șase luni, iar Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor este mai mic decât în 2000. Ca nivel al datoriei publice, Italia se situează pe locul doi în Europa, după Grecia.La începutul lunii, veștile de peste ocean confirmau cele mai negre temeri: SUA se apropie de faliment. Primul stat care a declarat falimentul a fost Minnesota: 22.000 de bugetari concediaţi definitiv.Datoria guvernului federal se ridică în prezent la 14.000 miliarde dolari și crește vertiginos.Citiți și:ALERTĂ Minnesota, primul stat din SUA care a dat falimentGrecia plăteşte pentru huzur: parlamentul, cu legile austerităţii pe masă în Atena cuprinsă de haos