Apostu nu poate fi eliberat din cauza calității sale de primar: „Poate să compromită probele sau să influenţeze martorii”

Curtea de Apel Cluj arată în motivarea deciziei de respingere a cererii de eliberare sub control judiciar depusă de avocatul lui Sorin Apostu că nu poate admite această cerere din cauza calității de primar a inculpatului, care poate duce la o stare de neliniște în rândul societății.„Curtea are în vedere şi pericolul social concret al faptelor presupus comise de inculpaţi, impactul negativ produs asupra ordinii sociale, rezultat şi din calitatea avută de inculpatul A. S., aceea de primar al municipiului Cluj-Napoca. Calitatea inculpatului A. S., aceea de primar al municipiului Cluj-Napoca, potenţează pericolul social al faptelor de comiterea cărora este bănuit, determinând o stare de nelinişte şi insecuritate în rândul societăţii, rezultată din posibila implicare a aleşilor din cadrul unor instituţii importante ale statului în fapte de corupţie”, se arată în motivarea Curții.De asemenea, reprezentanții Curții de Apel Cluj consideră că toate caracterizările faborabile lui Sorin Apostu prezentate nu pot fi luate în considerare, fiind realizate de către prieteni.„Multiplele caracterizări în favoarea inculpatului A. S. depuse în dosarul de fond şi în prezentul dosar nu sunt în măsură a oferi garanţii pentru lăsarea inculpatului în stare de libertate, ele provenind de la prieteni şi cunoscuţi ai inculpatului, neavând astfel caracter obiectiv”, au mai arătat reprezentanții Curții de Apel Cluj.În plus, Curtea consideră că în cazul Apostu se poate vorbi despre „criminalitatea gulerelor albe” și că printr-o eliberare a lui Sorin Apostu acestea poate compromite probele sau influența martorii, având calitatea de primar.„Cu privire la diligenţa manifestată de către autorităţi, Curtea observă că ancheta penală a fost de o complexitate considerabilă, având în vedere natura infracţiunilor, numărul persoanelor acuzate, procedura complexă de strângere a probelor şi măsurile speciale legate de criminalitatea gulerelor albe (denumire sub care este cunoscut ansamblul de infracţiuni, comise de persoane respectabile cu statut social înalt în cursul activităţii lor profesionale). Modul în care se pare că a fost adusă la îndeplinirea activitatea infracţională duce la concluzia că există motive suficiente pentru a crede că exista un risc real, ca, dacă vor fi eliberaţi, inculpaţii să încerce să compromită probele sau să influenţeze martorii”, consideră reprezentanții Curții.Tot în motivarea Curții de Apel Cluj se mai arată:„Calitatea inculpatului A. S., aceea de primar al municipiului Cluj-Napoca, potenţează pericolul social al faptelor de comiterea cărora este bănuit, determinând o stare de nelinişte şi insecuritate în rândul societăţii, rezultată din posibila implicare a aleşilor din cadrul unor instituţii importante ale statului în fapte de corupţie.
––––––––––––––-
Multiplele caracterizări în favoarea inculpatului A. S. depuse în dosarul de fond şi în prezentul dosar nu sunt în măsură a oferi garanţii pentru lăsarea inculpatului în stare de libertate, ele provenind de la prieteni şi cunoscuţi ai inculpatului, neavând astfel caracter obiectiv.
––––––––––––––-
Inculpatul avea posibilitatea încă din cursul urmăririi penale să solicite efectuarea unui referat de evaluare de către Serviciul de Probaţiune de lângă Tribunalul Cluj, dar nu a apelat la aceasta.
––––––––––––––-
Intervalul scurs de la data arestării – 11 noiembrie 2011 –nu este unul foarte mare, pentru a putea considera că s-au schimbat dimensiunile pericolului pentru ordinea publică ori a interesului public faţă de acest caz, în care se aşteaptă reacţii prompte, ferme, din partea organelor judiciare, inclusiv sub aspectul măsurilor preventive.
––––––––––––––-
Faţă de natura şi gravitatea presupusei activităţii infracţionale, prin prisma celor de mai sus, se poate aprecia că sentimentul de nesiguranţă, de revoltă, de neîncredere în instituţiile statului, ce s-a indus în rândul comunităţii, la nivelul opiniei publice, este la fel de puternic ca şi la data arestării, fiind necesară în continuare privarea de libertate a inculpaţilor, pentru a garanta buna desfăşurare a procesului penal.
––––––––––––––-
Cu privire la diligenţa manifestată de către autorităţi, Curtea observă că ancheta penală a fost de o complexitate considerabilă, având în vedere natura infracţiunilor, numărul persoanelor acuzate, procedura complexă de strângere a probelor şi măsurile speciale legate de criminalitatea gulerelor albe (denumire sub care este cunoscut ansamblul de infracţiuni, comise de persoane respectabile cu statut social înalt în cursul activităţii lor profesionale).
––––––––––––––-
Modul în care se pare că a fost adusă la îndeplinirea activitatea infracţională duce la concluzia că există motive suficiente pentru a crede că exista un risc real, ca, dacă vor fi eliberaţi, inculpaţii să încerce să compromită probele sau să influenţeze martorii.
––––––––––––––-
Din actele dosarului rezultă că inculpaţii nu au recunoscut comiterea faptelor de care sunt acuzaţi, susţinând că în esenţă că nu se poate stabili o legătură între atribuţiile de serviciu ale primarului şi încheierea contractelor de salubritate ori a contractelor de asigurare a parcului auto aparţinând regiilor autonome, cu privire la aceste activităţii având atribuţii consiliul local, că sumele de bani date şi primite prin intermediul Cabinetului de avocatură A. M. au acoperire în contraprestaţiile oferite de avocat A. M..
––––––––––––––-
Având în vedere caracterul imprevizibil al comportamentului uman, ţinând seama de datele de la dosar care indică pentru inculpaţi o atitudine de negare a faptelor de care sunt acuzaţi, coroborate cu presupusa încercare de a ascunde faptele prin întocmirea unor înscrisuri care să ateste nereal provenienţa banilor, curtea constată că nu există garanţii că lăsaţi în libertate inculpaţii nu ar încerca să influenţeze martorii, modul în care se pare că au fost comise faptele permiţând să se întrevadă acest risc.
––––––––––––––-
În cauză nu a fost declanşată încă cercetarea judecătorească, nu au fost deci audiaţi nici inculpaţii, nici martorii, iar faptele de comiterea cărora sunt acuzaţi continuă să prezinte gravitate rezultată în mod special din modalitatea de concepere şi realizare a activităţii infracţionale, astfel că există riscul ca odată eliberaţii inculpaţii să încerce să influenţeze martorii pentru a-şi uşura propria situaţie, astfel cum au încercat anterior prin întocmirea se pare contrar adevărului a unor contracte.
––––––––––––––-
Nici motivele medicale invocate de ambii inculpaţi nu sunt în măsură să conducă la admiterea cererii de liberare sub control judiciar, deoarece pe de o parte, pot beneficia de tratament medical în reţeaua sanitară a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, iar pe de altă parte dacă acest tratament nu ar fi corespunzător sunt aplicabile prevederile art.139/1 Cod procedură penală care dispune că în cazul în care, pe baza actelor medicale, se constată că cel arestat preventiv suferă de o boală care nu poate fi tratată în reţeaua medicală a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, administraţia locului de deţinere dispune efectuarea tratamentului sub pază permanentă în reţeaua medicală a Ministerului Sănătăţii Publice.”