Arestul din Cluj, locul în care agenții de poliție suferă împreună cu infractorii. Beciul n-are geamuri, aerul e îmbâcsit și apa refulează din canale

Nu doar arestații, ci agenții care îi supraveghează se plâng de condițiile degradante din arestul IPJ Cluj. Camerele pentru deținuți sunt extrem de mici, nu au WC, astfel încât pe timpul nopții și chiar în timpul zilei oamenii își fac nevoile în găleți. Pese zi, ei sunt escortați la baie de agenți. Un lucru trebuie avut în vedere încă de la început: persoanele arestate se bucură de prezumția de nevinovăție. Nu au fost condamnate prin sentințe definitive și irevocabile, deci s-ar putea să se afle acolo dintr-o eroare.Cu atât mai mult se justifică să beneficieze de condiții mai bune dacă tot le-a fost luată libertatea. Agenții o duc și ei rău. Nu e un job prea atractiv să conduci într-una la baie tot felul de infractor periculoși. Și nici să-i plimbi cu mașina de la parchet la instanță, de la penitenciar la spital etc. Din cauza breșelor din sistemul de securitate, agenți se tem că pot fi atacați oricând, mai ales că sunt mult prea puțini. E clar, cu siguranță în arest ajung și băieții răi, care au la activ crime și tâlhării.Atât arestații, cât și cei care îi supraveghează respiră un aer îmbâcsit, din cauza faptului că arestul se află la demisol și nu are ferestre, deci nici lumină naturală. În plus, de multe ori, când plouă, apa din canalizare inundă holurile arestului, iar duhoarea devine insuportabilă.Liderii Sindicatului Naţional al Agenţilor de Poliţie din România au atras atenția IGPR în 2010 asupra condițiilor în care muncesc polițiștii în arestul IPJ Cluj. Fără niciun rezultat. IPJ Cluj are un proiect de modernizare a arestului, nu și bani.Sindicaliștii spun că arestul din Cluj-Napoca este supraaglomerat de când au fost închise definitiv aresturile de la Poliția Huedin, Poliția Gherla, Poliția Dej (din cauza reducerii numărului de persoane încarcerate) și temporar arestul de la Poliţia Turda și că numărul agenților este prea mic.În prezent, la nivelul inspectoratului, activitatea de arest-transfer este asigurată cu 1 ofiţer si 23 agenţi.Media persoanelor încarcerate pe luna în cursul anului 2010 a fost de 50 persoane. Aceste persoane trebuie escortate de către agenți la cele 10 parchete si 7 instante judecătoreşti (DNA, DIICOT și Curtea de Apel Cluj deservesc patru judeţe).Mai trebuie asigurate transferuri în şi din penitenciare din ţară, escorte exterioare la unităţile medicale.Din cauza lipsei de personal, activităţile de supraveghere sunt realizate cu mare dificultate. De exemplu, sunt trei secţii de deţinere ocupate iar paza şi supravegherea se realizează doar de doi lucrători şi şeful de schimb.Șeful deschimb se ocupă în plus de încarcerarea/descarcerarea deținuților, coordonează activitatea de asigurare a drepturilor acestora (pachete, vizite, asistenţă juridică, telefoane, igenizare, plimbări etc.).În cazul efectuării de escorte exterioare numărul membrilor escortei, în proporţie de 90%, este mai mic decât numărul persoanelor escortate.Sindicatele susțin că agenții nu pot asigura arestaţilor toate drepturile (plimbări zilnice, vizite, pachete, telefon, igenizare etc.)Potrivit sindicatului, s-a întâmplat ca din cauza supraaglomerării din arestul de la Cluj trei persoane arestate preventiv în cauze penale instrumentate de către DIICOT Cluj să fie transferate în arestul IPJ Sălaj.Toate acestea sunt motive în plus pentru suplimetarea de urgență a funcţiilor în cadrul CRAP al IPJ Cluj, consideră sindicatul, astfel încât să existe minimum un lucrător la 3 persoane private de libertate.Polițiștii se tem că vor fi atacați“Supravegherea personelor încarcerate în camerele de deţinere se face prin vizetele cu care sunt prevăzute uşile de acces în camerele de deţinere. Din această cauză există pericolul ca lucrătorii care execută serviciul de paza şi supraveghere pe secţiile de deţinere să fie atacaţi cu diferite obiecte de către persoanele încarcerate în camere atunci când aceştia deschid vizitele pentru a supraveghea comportamentul deţinuţilor.Se impune montarea în uşile de acces ale camerelor de deţinere unor sisteme de supraveghere (vizoare) care să asigure securitatea lucrătorilor de poliţie.Uşile de acces în camerele de deţinere au două sisteme de siguranţă: zăvor în partea exterioară -jos şi zăvor cu lacăt în partea exterioară-în zona intermediară a uşii. Uşile sunt confecţionate din material lemons iar sistemele de siguranţă sunt prinse direct în tocul din lemn ceea ce nu oferă o bună siguranţă.Se impune înlocuirea uşilor din lemn cu uşi metalice şi cu sisteme de închidere sigure, încastrate în zid. De asemenea ar fi indicat montarea de grilaje metalice în partea interioară a uşilor de acces în camerele de deţinere”, se arată în adresa
Sindicatului Naţional al Agenţilor de Poliţie din România.Potrivit documentului, arestul are opt curţi de plimbare care sunt asigurate cu uşi metalice de acces prevăzute cu zăvor în partea din mijloc. Pereţii sunt din plăci de beton iar în partea superioară există grilaje metalice.“Supravegherea programului de plimbare al persoanelor încarcerate se realizează printr-un orificiu prevazut în peretele de beton din partea laterală a uşilor de acces în fiecare curte de plimbare. Se impune supravegherea video a curţilor de plimbare”, cer sindicaliștii.În opinia lor, curţile de plimbare oferă un grad mediu de siguranţă având în vedere faptul că plăcile de beton nu au o structura de rezistenţă bună, fiind subţiri.Ei mai spunn că nu există un sistem de semnalizare optică şi acustică de la camerele de deţinere cu corespondent la camera şefului de schimb.Fără WC în celuleÎn plus, la arestul de la reşedinţa inspectoratului, camerele de deţinere nu sunt prevăzute cu grupuri sanitare în interior.“Acest fapt determină angrenarea agenţilor constant în scoaterea arestaţilor din camere de mai multe ori pe zi, pentru satisfacerea necesităţilor fiziologice, fiind obligaţi să-i supravegheze la grupurile sanitare aproximativ 80% din timp”, se arată în același document.Conform APADOR-CH, dependenţa de disponibilitatea şi bunavoinţa supraveghetorilor pentru satisfacerea nevoilor fiziologice a persoanelor private de libertate este tratament degradant. Sindicatele cer din acest motiv redimensionarea de urgență a camerelor de deţinere, astfel încât în acestea să fie amenajate grupuri sanitare.Trebuie avut însa în vedere faptul că în cazul redimensionării camerelor de deţinere pentru amenajarea de grupuri sanitare în acestea, obligatoriu ar trebui să se reducă şi numărul de locuri de încarcerare din camere dacă se respectă recomandarea concretă cu privire la cazarea deţinuţilor facută in Raportul Comitetului European pentru prevenirea Torturii (CPT) din cadrul Consiliului Europei după vizita din anul 1999 în locurile de deţinere din România – adică asigurarea unui nr. de minim 4 m patraţi/deţinutFără lumină naturalăSindicaliștii spun că în arestul IPJ Cluj nu există posibilitatea asigurării unui iluminat natural în camerele de cazare, nu există ferestre exterioare, iluminatul fiind în exclusivitate artificial.În plus, aerisirea camerelor de detenţie se face printr-o plasă de sârmă, protejată cu un grilaj din lemn, montate deasupra uşilor de acces.La nivelul C.R.A.P. al I.P.J. Cluj nu sunt amenajate spaţii corespunzătoare pentru acordarea dreptului la vizită, respectiv acestea nu sunt prevăzute cu dipozitive de separare care să asigure în condiţii optime prevenirea introducerii în arest de bunuri şi obiecte interzise (telefoane mobile, droguri, bani etc).Totodată, din această cauză nu se poate asigura în condiţii corespunzătoare dreptul la confidenţialitatea discuţiilor cu apărătorii: locul unde se desfăşoara acestea şi locul unde stă supraveghetorul (supravegherea trebuie sa fie numai vizuală).Se impune amenajarea de cel puţin două spaţii prevazute cu dispozitiv de separare pentru a se asigura în condiţii optime (şi conf. legii), drepturile persoanelor private de libertate, la asistenţă juridică şi la vizite.De asemenea, este necesară dotarea lucrătorilor care asigură drepturile arestaţilor la pachete şi vizită, cu dispozitive de detectare a obiectelor interzise ce pot fi introduse în arest cu ocazia desfăşurării acestor activităţi (arme, cuţite sau alte obiecte înţepătoare tăietoare, componete electronice pentru telefoane mobile etc.).În schema de personal a C.R.A.P nu sunt prevăzute funcţii de îngrijior- curăţenie, spălarea veselei etc.) şi de distribuire a hranei la arestaţi.În prezent curăţenia în C.R.A.P., spălarea veselei şi distribuirea hranei este asigurată cu un singur angajat-personal civil detaşat de la altă structura. Acesta însă nu poate asigura singur, în condiţii optime, toate activităţile mai sus menţionate având în vedere numarul foarte mare de persoane încarcerate, suprafaţa mare a arestului etc..DuhoriÎn arest, lenjeria de pat este insuficientă şi foarte uzată. Potrivit adresei trimisă la IGP, la sfarsitul lunii februarie 2010 24 arestaţi nu au primit perne.Sistemul de canalizare este necorespunzător- în repetate rânduri fiind necesară intervenţia lucrătorilor de la Regia Apă-Canal pentru desfundarea canalizării.Din această cauză şi a lipsei de ventilaţie –arestul fiind situat la nivelul demisolului – în C.R.A.P. există permanent mirosuri insuportabile care pot dăuna grav sănătăţii personelor încarcerate dar şi lucrătorilor de poliţie care îşi desfaşoară activitatea la acest arest.Tot din cauza reţelei de canalizare, periodic, atunci când plouă torenţial (de primăvara pâna toamna) incinta C.R.A.P., în special Sectia A, holul şi grupul sanitar B sunt inundate prin refularea apei din canalizarea oraşului în incinta arestului (în cursul anului 2010 arestul a fost inundat de şapte ori).“Au existat situaţii când înălţimea apei a depăşit 50 cm. Ca urmare, în urma acestor inundaţii există un pericol iminent de apariţie a unor focare de infecţie , indeosebi în perioadele de timp cu temperaturi ridicate”, susțin sindicaliștii.„În permanenţă, agenții sunt expuşi la contactarea de boli –cum ar fi TBC –întrucât majoritatea persoanelor încarcerate în arest, care sufera de TBC activ sau alte boli de acest gen nu comunică medicului afecţiunile de care suferă pentru a evita astfel transferul în Penitenciare Spital situate la distanţe mari, unde sunt vizitaţi foarte rar sau de loc de catre aparţinători.De asemenea aceştia sunt supuşi permanent pericolului de a fi atacaţi de persoanele încarcerate, având în vedere numarul mic de lucrători care execută serviciul de pază şi supraveghere pe secţiile de deţinere”, se mai arsată în document.Conduc rableMașinile agenților care deservesc arestul (C.R.A.P.) sunt și ele cu probleme. Ambele sunt uzate și nu oferă siguranţa necesară efectuării transportului arestaţilor atunci când sunt efectuate escorte exterioare şi de transfer, se plâng sindicaliștii. Mai mult, una a fost defectă din luna noiembrie 2009, fiind reparata dupa un an de zile.“Trebuie avut în vedere faptul ca se execută escorte sau transferuri ale arestaţilor (de cele mai multe ori periculoşi) pe distanţe foarte mari (ex. escorte pentru transferul în şi din arestul D.G.P.M.B. , extrădări pe aeroporturile din Bucuresti sau alte aeroporturi din ţară, transferuri în şi din Penitenciarul Spital Bucureşti Jilava etc.), motiv pentru care autovehiculele cu care se realizează transportul arestaţilor trebuie să corespundă din punct de vedere tehnic”, spun sindicaliștii.Pentru investiţia “ Extindere spaţii IPJ Cluj “ care cuprinde şi spaţii pentru arest a fost finanţat şi executat proiectul din anul 2003 dar investiţia nu a început datorită lipsei de fonduri. Aceste spaţii sunt proiectate conform normelor europene în vigoare.Deputatul Giurgiu îi cere premierului bani pentru IPJ ClujDupă arestarea primarului Sorin Apostu și a vicepreședintelui CJ Cluj, Radu Bica, deputatul independent Mircia Giurgiu i-a adresat o interpelare primului ministru Emil Boc prin care solicită alocarea de fonduri pentru îmbunătăţirea condiţiilor din arestul IPJ Cluj.“Potrivit relatărilor din presa locală, condiţiile arestului de la IPJ Cluj sunt dintre cele mai groaznice, amintind de securitatea de pe vremea comunismului.Astfel, camerele cele mai mari au opt metri pătraţi şi sunt cu patru paturi, câte două suprapuse. Între paturi există câţiva centimetri, abia cât să stea un om în picioare”, potrivit textului interpelării.Giurgiu îl informează pe premierul Emil Boc că în arestul IPJ Cluj camerele nu au baie și că “dacă noaptea persoana aflată în arest trebuie să îşi facă nevoile fiziologice, este obligată să facă la tinetă, o găleată infectă, cu toţi ceilalţi de faţă”.“Despre apă nici nu poate fi vorba. Peste zi, dacă are nevoie la toaletă, se bate în uşa de la celulă, iar dacă gardienii au timp şi vor, te duc, dacă nu, iar la tinetă.Arestul Poliţiei Cluj se află la subsolul clădirii în care funcţionează instituţia, are 23 de camere şi o capacitate de 65 de locuri. Uşile de la celule sunt din lemn, exact ca în 1938, când în clădire funcţiona Siguranţa Statului.Nu există toalete în camere, iar alte condiţii întâlnite în alte închisori (ventilaţie sau televizor) nici atât. Totul este făcut pentru ca omul să clacheze psihic, încet da sigur. Nu ai loc să te mişti, trebuie să stai toată ziua întins în pat.Lenjeria de pat este ruptă şi nu se spală cu lunile pentru că maşina de spălat a închisorii este defectă de mai bine de un an, iar dejecţiile sistemului de canalizare refulează frecvent, reţeaua fiind extrem de veche.Având în vedere cele de mai sus, vă solicit, domnule prim ministru, să luaţi în considerare alocarea de fonduri pentru îmbunătăţirea condiţiilor din arestul IPJ Cluj”, cere deputatul Mircia Giurgiu.După arestarea primarului Sorin Apostu și a vicepreședintelui CJ Cluj, Radu Bica, deputatul independent Mircia Giurgiu i-a adresat o interpelare primului ministru Emil Boc prin care solicită alocarea de fonduri pentru îmbunătăţirea condiţiilor din arestul IPJ Cluj.“Potrivit relatărilor din presa locală, condiţiile arestului de la IPJ Cluj sunt dintre cele mai groaznice, amintind de securitatea de pe vremea comunismului.Astfel, camerele cele mai mari au opt metri pătraţi şi sunt cu patru paturi, câte două suprapuse. Între paturi există câţiva centimetri, abia cât să stea un om în picioare”, potrivit textului interpelării.Giurgiu îl informează pe premierul Emil Boc că în arestul IPJ Cluj camerele nu au baie și că “dacă noaptea persoana aflată în arest trebuie să îşi facă nevoile fiziologice, este obligată să facă la tinetă, o găleată infectă, cu toţi ceilalţi de faţă”.“Despre apă nici nu poate fi vorba. Peste zi, dacă are nevoie la toaletă, se bate în uşa de la celulă, iar dacă gardienii au timp şi vor, te duc, dacă nu, iar la tinetă.Arestul Poliţiei Cluj se află la subsolul clădirii în care funcţionează instituţia, are 23 de camere şi o capacitate de 65 de locuri. Uşile de la celule sunt din lemn, exact ca în 1938, când în clădire funcţiona Siguranţa Statului.Nu există toalete în camere, iar alte condiţii întâlnite în alte închisori (ventilaţie sau televizor) nici atât. Totul este făcut pentru ca omul să clacheze psihic, încet da sigur. Nu ai loc să te mişti, trebuie să stai toată ziua întins în pat.Lenjeria de pat este ruptă şi nu se spală cu lunile pentru că maşina de spălat a închisorii este defectă de mai bine de un an, iar dejecţiile sistemului de canalizare refulează frecvent, reţeaua fiind extrem de veche.Având în vedere cele de mai sus, vă solicit, domnule prim ministru, să luaţi în considerare alocarea de fonduri pentru îmbunătăţirea condiţiilor din arestul IPJ Cluj”, cere deputatul Mircia Giurgiu.