Acasă
/
Comunitate
/
Arhitecții și urbaniștii clujeni: ”Spațiul verde a fost DECIMAT prin decizii NELEGALE” – Întrebări deschise către administrație

Arhitecții și urbaniștii clujeni: ”Spațiul verde a fost DECIMAT prin decizii NELEGALE” – Întrebări deschise către administrație

Publicat: 28 august, 2013 20:03

Actualizat: 23 martie, 2022 06:10

Arhitecții și urbaniștii susțin că în ultimii 23 de ani, clujenii au pierdut aproximativ 19 hectare din spaţiul verde amenajat, pentru că ”aceste suprafeţe au fost decimate prin diverse decizii şi hotărâri bazate pe referate şi rapoarte netehnice şi nelegale din punct de vedere al normelor în vigoare.” Intre lacuri O petiție-apel a fost transmisă primăriei de către activiști ecologiști, în care municipalitatea este încurajată să nu permită construcții în noul PUG în zona Lacurilor Gheorgheni.Petiția e semnată de reprezentanți ai Registrului Urbaniştilor din România-Biroul Teritorial al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, ai Ordinului Arhitecţilor din România- Filiala Transilvania, ai Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism-Universitatea Tehnică și ai Uniunii Arhitecţilor din România.”Municipiul Cluj-Napoca se confruntă cu o situaţie mai rar întâlnită în alte mari oraşe din ţară. În anul 1990, municipiul avea la dispoziţie 233 ha de spaţiu verde amenajat pus la dispoziţia publicului pentru agrement şi sport, revenind 7,32 mp/locuitor. In Planul Urbanistic General se propunea ca spaţiul verde amenajat să crească de la 236 ha la 898 ha în 2010 revenind 27 mp/locuitor. Dar deşi suprafaţa nu a crescut peste 237 ha, ci a scăzut cu circa 18 ha în ultimii 23 de ani, cadastrul verde al primăriei ne spune că avem deja 814 ha, deci că respectăm norma Comisiei Europene de 26 mp/locuitor! Pe cine păcălim?”, se întreabă specialiștii arhitecți și urbaniști.”În cei 23 de ani trecuţi şi până în prezent aceste suprafeţe au fost decimate prin diverse decizii şi hotărâri bazate pe referate şi rapoarte netehnice şi nelegale din punct de vedere al normelor în vigoare. Practic, populaţia Clujului a pierdut în această perioadă circa 19 ha din spaţiul verde amenajat. Restituirile majore eventuale sau acordarea terenurilor cu ocazia privatizărilor ar fi trebuit legiferate cu mare discernământ şi condiţionări obligatorii din partea administraţiilor locale. Lipsa unei preocupări permanente pentru protejarea şi chiar amplificarea spaţilor verzi amenajate pentru agrement şi sport, au permis “anularea bucată cu bucată” a acestor zone de către decizionalii locali.Cu toate că avem o legislaţie coerentă din punct de vedere urbanistic şi de amenajarea teritoriului, această tendinţă a intrat în obişnuinţa administraţiei, astfel că la strigătele de ajutor ale unor grupuri de cetăţeni, dar şi la apelurile îndreptăţite ale unor profesionişti, nu sunt auzite nici când se ridică împotriva unor fapte de distrugere a unor valori existente ca o necesitate nu numai vitală, dar şi legală şi nu în ultimul rând neglijându-se recomandările Uniunii Europene (vezi echilibrul ecologic, biodiversitatea).Cât priveşte parcul Est (fost din 1967 Parcul Tineretului) avea încă în 1990 aproximativ 118 ha (destinat pentru agrement, jocuri sportive, canotaj, ştrand, pavilioane de expoziţii ş.a.) şi a fost una dintre cele mai mari investiţii ale municipiului, lucrându-se la amenajările din latura vestică timp de 15 ani. După 1990, el a fost dezmembrat bucată cu bucată, pentru diverse interese. Se ştie că în prezent primăria nu mai dispune de terenuri libere ca să poată face noi amenajări şi (din diverse motive) nici nu-şi poate permite să cumpere teren de la particulari în acest scop. Se înţelege, de asemenea, că norma europeană de 26 mp spaţiu verde amenajat pe cap de locuitor nu poate fi păcălită, luând în calcul grădini private sau mărind pe hârtie hectare din pădurile silvice învecinate. Dacă nu avem posibilităţi în prezent şi în viitorul apropiat de a mări zestrea verde a oraşului, atunci ar trebui să protejăm măcar ceea ce avem. Voinţa administraţiei ar trebui să fie subordonată intereselor publice!”, conchide scrisoarea arhicteților și urbaniștilor clujeni.Totodată, specialiștii adresează câteva întrebări departamentului tehnic al administraţiei:– Cum va satisface noul Plan Urbanistic General un asemenea deziderat? – Cum vor fi monitorizaţi paşii pentru realizarea acestor noi strategii dacă în prezent se avizează unele proiecte nefundamentate din punct de vedere a legislaţiei referitoare la urbanism şi amenajarea teritoriului? Aici ne referim la intervenţiile incredibile ce se desfăşoară în Parcul Est pe terenuri care au fost sau sunt încă în proprietatea comunităţii, care legal nu ar putea fi înstrăinate dar care au zilele numărate în viziunea conducerii administraţiei, operându-se în baza unor acte tehnice contestabile chiar nelegale. – Printre altele este vorba şi de zona cartodromului. Tăierile de arbori recente fiind fapte aparent penale, oare au fost observate?Din păcate, istoria ultimelor decenii ne arată că aceste întrebări precum şi altele nu au primit nici un răspuns concret, ca atare este evidentă inexistenţa unei strategii în domeniu. Nu mai suntem dispuşi să reluăm de atâtea ori în scris dar şi verbal cauzele celor cuprinse mai sus, până la urmă cineva va trebui să răspundă la toate acestea. În primul rând cine îşi va asuma responsabilitatea pentru aplicarea corectă a prevederilor locale şi de gestionare a planurilor urbanistice generale începând cu acest moment? Suntem dispuşi să sprijinim în continuare interesele comunităţii- prin mijloace proprii, implicit scopurile pentru care luptă şi Asociaţia SOS Lacurile Gheorgheni, sperăm cu folos.”Reprezentanții Asociației SOS Lacurile Gheorgheni au declarat: „*Parcul Între Lacuri* sau *Parcul Est*, indiferent ce denumire are cel mai mare spațiu public al Clujului pe care îl propunem, se poate realiza dacă primăria dorește și există presiune a societății civile asupra ei. Parcul propus de noi este o soluție mai viabilă decât fragmentarea în parcuri de mici dimensiuni nelegate între ele, așa cum e Iulius Mall Park și parcul preconizat pe spațiul fostului cartodrom. Apoi, a avea un teren privat nu îți dă dreptul de a construi automat ce vrei pe el. Terenurile private existente în zonă pot fi răscumpărate la un preț modic dacă sunt menținute în planurile urbanistice ca spații verzi sau pot fi schimbate cu alte terenuri ale primăriei.”