Prim-vicepreședintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Augustin Feneșan, a declarat că organizația pe care o reprezintă va insista în negocierile cu guvernul pentru eliminarea suprataxării contractelor part-time.
„S-au desființat foarte multe locuri de muncă din cauza suprataxării contractelor part-time, foarte multe activități se fac la negru, instituțiile nu stăpânesc fenomenul, impactul e clar negativ.
Evident ne batem să se renunțe la suprataxarea contactelor part-time. Statul nu are decât să sancționeze angajatorii care încheie contracte part-time si țin angajatul la muncă opt ore”, a declarat Augustin Feneșan.
Prim-vicepreședintele CNIPMMR a analizat și problematica salariului minim. El apreciază că este prematur să se vorbeasă de o majorare a salariului minim pe economie cu 500 de lei de la 1 iunie 2023, variantă avută în vedere de Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, după ce salariu minim tocmai a suferit o majorare substanțială de la 1 ianuarie 2023. Mai degrabă, acest salariu minim trebuie crescut în mod responsabil și gradual, spune reprezentantul IMM-urilor.
„Vor fi negocieri obligatorii cu mediul privat pentru că doar acum două luni s-a ajustat serios salariul minim pe economie și impactul acestor măsuri nu este foarte simplu de preluat de către mediul de afaceri”, a declarat Augustin Feneșan, care este și președinte al Asociației Patronilor și Meseriașilor Cluj.
Augustin Feneșan a ținut să precizeze că Uniunea Europeană nu obligă statele membre să aducă salariul minim pe economie la jumătate din salariul mediu, așa cum se speculează la noi.
„Am văzut titluri în presă conform cărora UE cere ca salariul minim pe economie să fie jumătate din salariul mediu pe economie. Nu este adevărat. Nu există o cerință imperioasă în acest sens, este doar o recomandare, o propunere de adecvare. Statele mebre trebuie doar să facă o analiză a impactului împreună cu partenerii sociali, astfel încât o eventuală majorare să nu bulverseze economia, raporturile de muncă.
UE nu obligă statele pentru că fiecare economie are anumite particularități iar în cazul economiei românești există două particularități relevante care grevează salarizarea:
1. Impozitarea forței de muncă în România este printre cele mai mari din Europa (42,5 la sută). Când a crescut salariul minim la 3000 de lei, noi am propus o eliminare a impozitării acestei creșteri salariale pentru cei 1,3 milioane de beneficiari, astfel încât să se simtă creștetrea salarială în netul fiecărui angajat. Impactul bugetar nu ar fi fost atât de semnificativ, însă Guvernul a acceptat cu brațele deschise majorarea, nu și facilitatea.
Mediul de afaceri s-a trezit cu această majorare la 3000 de lei care dacă o luăm procentual suntem la 44 la sută din salariul mediu brut, deci foarte aproape de recomandarea din directivă.
2. Salariul mediu brut astăzi este de 6789 lei și este serios influențat de câștigurile din mediul bugetar, unde în fiecare lună se dau dispense și se angajează personal. În sistemul bugetar, nivelul salarial este mult peste cel din privat, spre deosebire de celelalte state UE. 1.3 milioane de bugetari cu salarii și sporuri ne duc cu salariul mediu destul de sus. De aceea, nu e corect ca mediul privat să se raporteze la acest salariu”, a declarat Augustin Feneșan.