BASARAB NICOLESCU, părintele Transdisciplinarității: „REALITATEA este cuvântul cel mai prostituat din toate limbile, pentru că fiecare spune „realitatea MEA”

Discuția noastră cu profesorul Basarab Nicolescu a continuat, cum era și firesc după tatonarea biografică, prin a descrie în linii mari vastul domeniu al cărui părinte a fost desemnat pe plan internațional: TRANSDISCIPLINARITATEA.

PRIMA PARTE A INTERVIULUI – BASARAB NICOLESCU: Bartolomeu Anania rămâne pentru mine o LUMINĂ

Vlad Pintea: Putem spune că Transdisciplinaritatea este o fuziune a Știintei, Religiei și Filosofiei? 

Basarab Nicolescu: Nu este o fuziune, este un dialog. Fuziunea nu poate exista, fiindcă sunt lucruri foarte diferite. Lumea are nevoie ca de aer în ziua de azi de dialog, asta este problema. 

În contextul unei globalizări generalizate și inevitabile, dacă nu există dialog între națiuni și culturi, specia umană va dispărea. 

Fără dialog vor apărea catastrofe imense pe plan ecologic, climatologic. Cu un nume științific: antropocen – faptul că omul intră în interacțiune cu natura și o transformă atât de mult, încât probabil nu va mai putea trăi în acea natură transformată.

Pe de altă parte, globalizarea aduce aceste fluxuri migratorii imense, o văd foarte pregnant în Franța. Este clar că există aceste fluxuri care se vor mări prin transparența frontierelor, ca în UE. 

De aici se vor crea conflicte de cultură, de spiritualitate, de religii. În Franța avem astfel de conflicte și se încearcă găsirea unei soluții, iar soluția e numai dialogul, din nou. 

Deci, ideea de dialog este la baza transdisciplinarității, în primul rând un dialog între discipline.

Vlad Pintea: Explicați-ne diferența dintre interdisciplinaritate și transdisciplinaritate.

Basarab Nicolescu: Se confundă adesea multi sau pluridisciplinaritatea cu interdisciplinaritatea și transdisciplinaritatea. Multidisciplinaritatea înseamnă studierea unui obiect, a unei discipline prin mai multe discipline în același timp. Ea a existat dintotdeauna, de la înființarea primelor universități – secolul XIII. 

Interdisciplinaritatea a apărut prin anii 1930, ca idee, și e vorba de transfer de la o disciplină la alta, dar rămâne în cadrul disciplinar: transfer de la o disciplină niște metode în altă disciplină, deci rămâi în cadrul disciplinar. 

Transdisciplinar, cuvânt introdus de marele psiholog și filosof elvețian, Jean Piaget, în 1970, vorbește despre transgresarea frontierelor între cunoașteri prin intervenția subiectului. Vedeți, subiectul, adică omul, a fost exclus din cunoașterea obișnuită instaurată de modernitate. 

Universul exterior a devenit idolatrizat, uitându-se de universul interior, de faptul că ființa umană este mai complexă, în fond, decât universul. S-a instaurat astfel paradigma științifică în modernitate, începând cu Galileo Galilei, cu Newton, cu Kepler. 

Ideea a fost că există o natură independentă de ființa umană, de observator, pe care omul trebuie s-o stăpânească și să o transforme. Nu e nimic rău în asta. Ce e rău este excesul, ca întotdeauna.

Marea revoluție conceptuală, puțin ignorată de marele public, care a a apărut la începutul secolului XX, prin mecanica cuantică, în primul rând, și prin teoria relativității, cele două mari construcții din secolul trecut, au adus ideea că omul este co-participant în realitate.

Nu mai poți distinge ce este subiect, ce este obiect. Poți distinge în mod operațional.

Vlad Pintea: Fără a cădea în solipsism. [concepție filosofică idealist-subiectivă potrivit căreia singura realitate ar fi eul, conștiința individuală, întreaga lume exterioară existând numai în această conștiință, n.n.]

Basarab Nicolescu: Desigur, ar fi altceva: numai subiect, potrivit solipsismului. Pe când aici este vorba despre interacțiunea dintre obiect și subiect. A apărut o nouă idee prin această revoluție cuantică. Faptul că omul este coparticipant la natură, la realitate.

Deci transdisciplinaritatea înseamnă, simplu spus, un flux de informații, care circulă în domeniul obiectului și subiectului. Obiectul și subiectul sunt structurate în niveluri diferite de realitate.

Viziunea modernă reduce toată această structură extrem de bogată la un singur nivel de realitate. De aici se vede marele salt al transdisciplinarității, e o revoluție conceptuală, în primul rând, la care am contribuit începând cu anul 1981 prin articole în presă, după aceea prin cartea ”Noi, particula și lumea”. Acum sunt considerat pe plan mondial părintele transdisciplinarității datorită faptului că am instaurat o metodologie.

Deci, ideea este faptul că omul se regăsește în cunoaștere. Este o interacțiune, fără să fie fuziune. Fără să fie una, sau alta, pentru că este și una, și alta. O numim logica terțului inclus, instaurată de Ștefan Lupașcu, celebrul nostru compatriot din Franța, care a trăit între 1900 și 1988, deci un terț inclus, ceva care este contradictoriu, și care este unit printr-un terț, care este și alb, și negru, și femeie, și bărbat, etc. 

Cine stăpânește contradicția […], stăpânește lumea.” (Ștefan Lupașcu, ”Tragedia energiei”)

Dacă există energie, există antagonism, contradicție și sistem.” (Ștefan Lupașcu, ”Cele trei materii”)

Ei bine, toate acestea au fost aduse de mecanica cuantică, sprijinită de multe alte cunoștințe, care au apărut și în științele umane, și în științele exacte, deci este o revoluție conceptuală, spirituală, de toate genurile. Mă bucur să văd că se răspândește în toată lumea.

Și mă bucur de asemenea că în România încep să apară centre transdisciplinare, unul va apare în trei luni și la Cluj, la Facultatea de Studii Europene.

Alte centre mai sunt la Iași, la Sibiu, la București. Deci o constelație, cred că anumiți intelectuali încep să înțeleagă că legăturile, punțile între discipline, între oameni, între spiritualităși, sunt date de dialog.

Vlad Pintea: Ați pronunțat STRUCTURA REALITĂȚII. Vorbiți-ne puțin despre Realitate. Ce este ea din perspectiva transdisciplinarității, cum arată structura ei?

Basarab Nicolescu: Realitatea este cuvântul cel mai prostituat din toate limbile, pentru că fiecare spune: realitatea MEA, conform reprezentărilor fiecăruia dintre noi. Din punct de vedere transdisciplinar, în conformitate cu metodele dezvoltate, înseamnă rezistență la experiență, la imagini, la descriere. REZISTENȚĂ – ceva ”rezistă”. Poți s-o numești natura, universul, necunoscutul, depinde de cultura fiecăruia, dar ceva rezistă în afara noastră și înăuntrul nostru.

Vlad Pintea: Vorbim de un substrat ultim?

Basarab Nicolescu: Din punct de vedere al transdisciplinarității nu există substrat ultim, doar niveluri diferite. Sunt niveluri de realitatea care reprezintă legi generale. Pe un nivel de realitate, de exemplu, avem legile cuantice, pe alt nivel avem legile macrofizice, newtoniene, pe alt nivel putem avea religiosul și așa mai departe.

Deci niveluri de realitate în interacțiune. Ce este minunat în ce a revelat din nou știința modernă, pentru că ea a fost vectorul acestei transformări, este coerența acestor multitudini de straturi.

Cum spunea prietenul meu Mihai Șora, care avea un cuvânt foarte frumos vorbind despre realitate: aceste straturi nu sunt stadii, sunt preexistente în realitate.

Vlad Pintea: Gata integrate…

Basarab Nicolescu: Da, integrate, și pe care avansul cunoașterii în timp face să le descoperim, dar ele sunt acolo.

Vlad Pintea: Putem vorbi de o așezare într-o anumită ierarhie a acestor straturi?

Basarab Nicolescu: Dacă ar fi numai nivelul cel mai înalt și cel mai de jos, ar fi o ierarhie. Ele însă, nivelurile diferite ale obiectului și subiectului sunt în interacțiune, circulă printr-o zonă de nerezistență, legată de cultură, de spiritualitate, de sacru, de religie. Eu o numesc în lucrările mele terțul ascuns.

Deci o structură tripartiă: subiect, obiect și un terț de mediere între cele două, care trece printr-o zonă de nerezistență, rațională, dar neraționalizabilă. 

În această structură ternară, totul alimentează totul, putem vorbi de oranismul viu al naturii cu această minunată structură, în sensul că fiecare nivel se alimentează din altul, din alte legi. Deci este o structură extrem de bogată, revelată de toată cunoașterea, și cea veche, dar și cea nouă din secolul XX, de o interacțiune care face să nu mai existe un nivel ierarhic. 

Singurul lucru care este suprem, este MIȘCAREA, transformarea perpetuă a energiei, a informației. Dacă ar fi un nivel la care s-ar opri, am reveni la modelul vechi al modernității: subiect – obiect.

Vlad Pintea: Deci din toată transdisciplinaritatea Heraclit ar fi cel care ar câștiga.

Basarab Nicolescu: Aveți mare dreptate, este un nume mare. Lupașcu a fost un fel de Heraclit al timpurilor moderne. Heraclit, într-adevăr, este prototipul acestei mișcări de care vorbesc, în contradicție cu terțul inclus, în care totul se alimentează din mișcare, fiecare nivel. E ca un fel de nutriție reciprocă a nivelurilor de realitate.

Vlad Pintea: E o țesătură.

Basarab Nicolescu: Exact, e o țesătură, foarte bună imaginea. Această țesătură poartă numele de Complexitate, care nu înseamnă complicat, ci tocmai întrețesut.

Vlad Pintea: Mai rezistă teoria sufletului din Evul Mediu, ca substanță ultimă, în paradigma transdisciplinarității?

Basarab Nicolescu: În transdisciplinaritate nu vorbim direct despre suflet, ci despre informație spirituală. O informație care circulă în domeniul subiectului și care presupune niveluri de realitate diferite ale ființei umane, înăuntrul nostru.

Înăuntrul nostru putem să stăm toată viața la un anumit nivel de realitate, exact cum într-o minunată clădire ai sta tot timpul în pivniță, dar nu știe că există și celelalte camere superbe ale castelului, care e al tău.

Deci problema informației spirituale este explorarea în sinea noastră în interacție cu exteriorul, natura, universul a acestor ”încăperi”, să spunem, cărora fiecare îi dă un nume, în funcție de cultura în care se află, de religie, etc.

Eu nu prea folosesc cuvântul suflet, ci cuvântul ”suflu”, mi se pare minunat, și care e rădăcina Duhului Sfânt. Sufletul e o parte a acestei evoluții, un stadiu al evoluției umane. De altfel, toate vechile civilizații făceau distincția între diversele corpuri: corpul fizic, corpul sufletului, corpul spiritual și corpul glorios, care e corpul suprem.

Deci sufletul e o etapă în care această informație spirituală se mai agață de ce era corpul fizic. Sufletul este într-adevăr o etapă importantă, dar nu singura.

Vlad Pintea: Cum mai rezistă raționalitatea clasică în lumea cuanticii, dacă admitem că A poate fi concomitent Non-A? Cum rezistă moralitatea dacă eliminăm contradictoriul? Nu riscăm aici introducerea unui tip de relativism?

Basarab Nicolescu: Totul depinde de context, de domeniul în care se aplică. Putem trimite rachete în spațiu cu logica binară și cu fizica clasică. Când ajungi la un domeniu mai complex, ai nevoie de altă logică și altă fizică. 

Logica cuantică NU invalidează logica clasică, ele conclucrează. Atâta doar că domeniul logicii clasice e mai restrâns. Asta are consecințe și pe plan social, și politic, și etic.

Interviu realizat cu sprijinul societății de consultanţă şi training antreprenorial Talpoş & Partners.

Câteva opinii despre Ștefan Lupașcu 

 „Lupașcu este cel mai mare gânditor al secolului al XX-lea și lasă cu mult în urma lui pe de-alde Sartre, Husserl, Merleau-Ponty și alți succesori ai fenomenologiei, ori ai structuralismului.” (Georges Mathieu)

„Reconcilierea științei și a filosofiei, […] nevoia de a dota știința cu o teorie capabilă să îmbrățiseze fenomenele înregistrate – nu există un contemporan care să i se fi dăruit cu mai multă pasiune decât Ștefan Lupașcu.” (Alain Bosquet)

„Într-o lume în care filosofia se face cu istoria filosofiei, adică prin autofecundație, mergând până la autodevorare (Heidegger), […], el (Ștefan Lupașcu) aduce prospețimea și ingenuitatea unui principiu pe care nu l-a scos din istoria filosofiei, nici din științe, dar pe care îl rabate asupra amândurora.” (Constantin Noica, ”Cuvânt înainte la Logica dinamică a contradictoriului”)

Gabriel Liiceanu notează în Jurnalul său de la Păltiniș o altă referință a lui Noica la adresa lui Lupașcu, într-o seară de martie a anului 1980: 

”Seara următoare, Noica se plânge că de mai multe zile nu îi iese prefața la o antologie Lupașcu, ce ar urma să apară la Editura Politică:

Și totuși am ideea: am să arăt că totul, de la Kant încoace, a mers în filozofie pe distrugerea mitului identității, pe validarea contradicției ca fecundă. Gloria rațiunii e tocmai antinomia. Kant a vorbit de patru antinomii ale rațiunii, iar Hegel a venit să spună că nu sunt patru, ci o infinitate, și că ele nu sunt neajunsul rațiunii, ci însăși forța ei.

În secolul nostru, știința a pus în discuție principiul logic al terțului, dar nu a avut curajul să îl atace și pe cel al noncontradicției. Filozofia, în schimb, a făcut-o: a făcut-o fie integrând iraționalul, inconștientul, intuiția, fie, ca Lupașcu, făcând din identitatea însăși un moment al polarității. Eu însumi mă simt în spiritul veacului cu contradicția mea unilaterală.”

CITIȚI ȘI PRIMA PARTE A INTERVIULUI NOSTRU – BASARAB NICOLESCU: Bartolomeu Anania rămâne pentru mine o LUMINĂ

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

  1. Domnul profesor este limitat în teoriile dumnealui, (eu nu pot spune greşit deoarece în Universul în Sine noţiunea de greşeală nu există, există doar limite şi limitare, este absurd să spunem că Dumnezeu sau Universul în Sine greşeşte sau are greşeli cînd este perfecţiune şi nelimitat) nu există interdisciplinaritate în univers la fel cum nu există identitate sau limite sau spaţiu şi timp în lipsa transformării. Ca să existe interdisciplinaritate trebuie să existe discipline bine definite şi ca domeniu de definiţie şi ca limite şi ca elemnte de comparaţie şi ca elemente de echilibru. Din păcate toate acestea sînt convenţii şi relative şi nimeni nu poate spune exact adică nerelativ cui aparţin limitele uneia sau alteia dintre discipline. Noţiunea corectă este simultaneitatea disciplinelor în cadrul căreia apare diviziunea lor ca şi în cazul diviziunii muncii din muncă în general. Interdisciplinaritatea este doar o convenţie a omului şi umanităţii ca şi identitatea sau orice convenţie fizică, matematică biologică, etc. La ora actuală zeci de discipline se completează una pe alta pe o direcţie sau alta, acum se trece de la divizarea ştiinţelor în acumularea lor tot mai accentuată ca şi în cazul diviziunii şi multiplicării Universului în Sine.

{"email":"Email address invalid","url":"Website address invalid","required":"Required field missing"}
DIN ACEEAȘI CATEGORIE
19 ianuarie, 2022
Profesorul Achimaș, părintele Planului Național de Combatere a Cancerului: „Vom avea din ce în ce mai multe cancere de tratat”
8 noiembrie, 2021
Lupta cu cancerul de sân, o privire în culisele Institutului Oncologic din Cluj – INTERVIU cu profesorul Patriciu Achimaș-Cadariu
27 septembrie, 2021
Povestea Ie de Maramu
30 octombrie, 2020
Fondatorul companiei UTILBEN, Ruben Marian: De ce trebuie eradicată corupția fără întârziere
4 iunie, 2020
OPORTUNITĂȚI de investiții în pandemie INTERVIU cu Dan Mureșan, vicepreședintele Consiliului Național al IMM-urilor

Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj a sărbătorit marți pasagerul cu numărul 1.000.000 înregistrat în anul ...

Aeroportul Internaţional din Cluj recuperează rapid pierderile din pandemie: a sărbătorit deja pasagerul cu numărul 1 milion

Echipa salvatorilor clujeni se mărește! Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Avram Iancu” al județului Cluj ...

ISU Cluj face angajări

I-am întrebat pe câțiva membri ai Clusterului Mobilier Transilvan cum fac față IMM-urile dificultăților cauzate ...

Triplă lovitură pentru IMM-urile din Cluj: După pandemie, război și prețuri explozive la energie

Telefoanele mobile au un rol foarte important în viața noastră de zi cu zi. Putem ...

Descoperă care sunt cele mai îndrăgite și practice accesorii pentru telefoanele mobile în anul 2022

Aeroportul Internațional Cluj anunță reluarea zborurilor regulate spre Malta și Constanța. Zborurile spre Malta sunt ...

Vacanță la mare: Aeroportul Cluj anunță reluarea zborurilor regulate spre Malta și Constanța

Peste 260 de copii vor avea locuri la grădință și la creșă în comuna Baciu ...

Comuna Baciu va avea peste 260 de locuri noi pentru copiii de grădință și creșă

Clusterul Mobilier Transilvan marchează 10 ani de activitate iar cu această ocazie la Centrul Regional ...

Clusterul Mobilier Transilvan marchează 10 ani de activitate: provocări și planuri de dezvoltare

Primăria Baciu se apropie de momentul finalizării a două proiecte de canalizare vitale pentru comună. ...

Primăria Baciu se apropie de momentul finalizării a două proiecte de canalizare vitale pentru comună
Success message!
Warning message!
Error message!