Politicienii pot susține orice aberație cu argumente care par valide. Așa și președintele Traian Băsescu care pretinde că TRASEISMUL din vremea PDL și PNL a fost LEGITIM, pe când cel pus la cale de PSD este profund IMORAL! Primarii, consilierii locali, președinții de consilii județene și consilierii județeni vor avea la dispoziție 10 zile pentru a decide în ce partid vor activa, potivit unei ordonanțe de guvern care ar putea fi adoptată joi. PDL și PNL fac scandal la ambasade însă sunt acuzate că au adoptat o măsură similară în 2006, pe când prim ministru era Călin Popescu Tăriceanu.
Traian Băsescu a declarat miercuri seara că premierul Victor Ponta are nevoie ca de aer de ordonanța care dă liber traseismului politic în cazul aleșilor locali, pentru că altfel nu poate ieşi preşedinte.
„Fac un apel la Guvern şi la responsabilitate să nu se emită ordonanţă de urgenţă cu privire la transferul primarilor. Am văzut argumentaţia pe care au adus-o cu privire la o astfel de lege – atenţie, lege, nu ordonanţă de urgenţă – din 2006.
Sigur, cei care au aprobat legea, majoritatea care a aprobat legea are responsabilităţile ei, justificările ei, care sunt cu totul altele decât cele de acum. Justificarea este că atunci se introducea interdicţia pentru primari de a migra de la un partid la altul.
Dar vă rog să căutaţi pe site-urile Curţii Constituţionale, chiar pe site-ul Preşedinţiei, veţi constata că şi atunci am întors la Parlament legea, pentru că lucrurile erau la jumătate. Acum însă sunt grosier anticonstituţionale şi cu un profund caracter electoral.
Actul de mâine, dacă va fi emis, cu privire la dreptul primarilor de a migra este un act care arată spaima lui Victor Ponta, el ştie că nu poate câştiga alegerile prezidenţiale şi încearcă să-şi creeze avantaje incorecte cu 10 săptămâni înainte de alegeri.
Mi-aş permite să fac încă o dată un apel la Avocatul Poporului, care prin inactivitate sabotează democraţia, dar mai încerc un apel – să atace la Curtea Constituţională Ordonanţa 45 din 2014, ordonanţa de urgenţă de modificare a Legii educaţiei şi, dacă mâine vom avea un guvern care în lipsa lui Victor-Viorel Ponta va fi atât de inconştient încât să emită ordonanţa de urgenţă care permite o perioadă de mercato pentru primari, îl rog cu anticipaţie să o atace şi pe aceasta imediat la Curtea Constituţională. Acestea sunt lucrurile pe care am dorit să le comunic. Vă asigur că am toată disponibilitatea pentru organizarea unei ceremonii atunci când primul-ministru va avea timp. Vă mulţumesc mult”, a afirmat Traian Băsescu.
Ce spunea legea de pe vremea Alianței DA?
Legea nr. 249 din 22 iunie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali lasă aleșilor locali care doresc să treacă în altă barcă politică o portiță:
„În termen de 45 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, aleşii locali care intră sub incidenţa art. 9 alin. (2) lit. h1), alin. (21) şi art. 15 alin. (2) lit. g1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt obligaţi, sub sancţiunea încetării mandatului, să îşi declare apartenenţa politică, prin declaraţie scrisă, pe propria răspundere, depusă la secretarul unităţii administrativ-teritoriale”, se arată în lege.
Logica lui Dragnea
Si vicepremierul Liviu Dragnea tradeaza intentiile PSD, insa nimeni nu pare sa observe. El se plange ca in urma desfiintarii USL, a intervenit un blocaj administrativ din cauza confiscarii majoritatilor din consiliile locale si judetene (adica PNL s-a aliat cu PDL, lasand in offside PSD).
Cu alte cuvinte, domnul Dragnea ne transmite cumva ca legea traseismului de 10 zile va ajuta PSD sa refaca majoritatile pierdute? Cum s-ar putea intampla acest lucru altfel decat racoland alesii altor partide pe baza unor promisiuni legate de alocari de bani guvernamentali comunitatilor locale pe care le reprezinta? Sigur, Liviu Dragnea spune că nimeni nu va obliga aleșii locali să opteze pentru un partid sau altul. Mulți fripturiști nici nu trebuie obligați, ci doar stimulați financiar de guvern, iar alții au pur și simplu trădarea în sânge, după cum ne arată fără putință de tăgadă experiența postdecembristă.