Cultele religioase nu sunt organizate ca SOCIETĂȚI COMERCIALE, ci constituie comunităţi parohiale sau monahale, iar veniturile realizate sunt folosite pentru activităţi spirituale, culturale, educaţionale şi social-filantropice, potrivit unui comunicat al Patriarhiei Române.
„Având în vedere rolul important al cultelor religioase în viaţa socială a unui popor, pe lângă sprijinul financiar acordat de la bugetul public, statul sprijină unităţile de cult şi prin acordarea de facilităţi fiscale în condiţiile legii. De asemenea, autorităţile promovează sprijinul acordat de credincioşi cultelor religioase prin deduceri pe impozitul pe venit şi încurajează sponsorizarea acestora.
Astfel, Codul fiscal al României precizează la art. 15 alin.1 lit. f că veniturile realizate de unităţile bisericeşti din donaţiile credincioşilor şi din activităţi economice (producerea şi vânzarea de lumânări, calendare, carte religioasă, vin cultic şi alte obiecte bisericeşti etc.) sunt scutite de impozit dacă sunt folosite în scopuri bine definite, şi anume întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult (plata facturilor la curent electric, apă, gaze etc.), pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a locaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condiţiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi non-profit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor”, se arată în comunicat Bisericii Ortodoxe Române (BOR).
Patriarhia mai spune că statutul juridic şi fiscal al cultelor religioase din România este în general similar cu cel al cultelor din celelalte state membre ale Uniunii Europene, „tocmai pentru că autorităţile de stat din ţările respective constată şi recunosc importanţa activităţii acestora în societate”.
Potrivit Patraiarhiei, contribuţiile benevole (donaţiile) ale credincioşilor sunt înregistrate în evidenţa contabilă a fiecărei parohii.
Concret, potrivit unei hotărâri a Sfântului Sinod, după fiecare slujbă, membri ai consiliului parohial consemnează într-un proces verbal suma colectată, care este imediat înregistrată în evidenţa contabilă a fiecărei parohii.
Aceeaşi procedură este urmată şi în cazul cutiei milelor, iar pentru contribuţiile benevole de la serviciile religioase (botezuri şi cununii) se eliberează chitanţă. Această disciplină financiar-contabilă a fiecărei unităţi bisericeşti este verificată periodic de către serviciul audit al fiecărei eparhii, susţine conducerea BOR.
Veniturile înregistrate sunt folosite pentru plata salariilor personalului deservent, a impozitelor şi contribuţiilor sociale, a utilităţilor (curent electric, gaze, apă etc.), pentru întreţinerea şi reparaţia locaşurilor de cult şi a altor clădiri bisericeşti, conform prevederilor menţionate din Codul fiscal, mai spune sursa citată, arătând că, în plus, fiecare parohie desfăşoară activităţi liturgice, sociale, educaţionale, misionare şi culturale în favoarea comunităţii de credincioşi, activităţi susţinute financiar din venituri proprii.
Cultele religioase, conchide Patriarhia, „nu sunt organizate ca societăţi comerciale (ca barurile, cafenelele, restaurantele etc.) şi, ca atare, nu urmăresc profitul, ci ele constituie comunităţi parohiale sau monahale, iar veniturile realizate sunt folosite pentru susţinerea activităţi cultice (spirituale), culturale, educaţionale şi social-filantropice în folosul societăţii”.