E fin ca dorsalul unui bebelus, dar poarta tot timpul cu el aliajul unor plombe care curenteaza din cand in cand. Pe scurt, un artist roman care cucereste lumea. Unul cu schepsis. Turistii care viziteaza traditionala Piata de Craciun din Nürnberg, cea mai veche si mai renumita de acest gen din lume, ii pot descoperi gandurile zilnic intre 9 si 17 daca se aventureaza la 20 de minute, in Erlangen. Dar iute, caci povestea se inchide pe 10 ianuarie. Cine este? Mai la vale! Expozitia “14-18-14 Nimic nou pe frontul de vest ” (14-18-14 Im Westen Nichts Neues) a avut vernisajul pe 19 Septembrie la Stadtmuseum. Tematica generoasa, plina de invitatii la meditatie: centenarul inceperii primului razboi mondial (1914-2014). Expozitia reuneste lucrarile artistilor plastici Christian Lucian Hamsea – omul nostru! -, Reinhold Knapp si Reiner Schulz.
Dominanta evenimentului este puterea de translatie a lucrarilor, simturile carora se adreseaza nefiind doar cel vizual, dar si auditiv. Cei trei artisti au creat un perpetuum mobile prin imagine si sunet, intins pe parcursul a o suta de ani, un avertisment adresat societatii moderne, dar in acelasi timp un act comemorativ care invita la pietate. Critica si presa germana de specialitate au primit evenimentul extrem de bine, avand in vedere ca acest subiect este inca unul delicat si privit cu atentie si cumpatare de istorici.
Christian Lucian Hamsea s-a nascut pe 13 aprilie 1962 dintr-o familie mixta romano-germana din Cristianul de Brasov. A fugit in Germania federala in anul 1989, a studiat la Academia de Arte Plastice din Nürnberg. Are un parcurs profesional si artistic impresionant. Si recunoastere internationala – ultima distinctie primita este cea de Profesor Honoris Causa al Academiei de arte plastice din Tbilisi. A initializat si creat evenimente cu si pentru artistii plastici din multe parti ale lumii (ex. Bienala de Arta Murala din Cali, Columbia, Silk Road Traject in Georgia, Lucero de Alba in Mexico City, Academia Luciana, Roma). Nu a ezitat sa expuna la Sibiu in 2007, dand curs invitatiei primite in cadrul evenimentului “Capitala culturala europeana 2007”
In Erlangen prezinta 3 lucrari de dimensiuni foarte mari (160x240cm) prin care insinueaza o apologie a mortii. In acest triptic, folosind strict limbajul plastic, inspirandu-se ca un copil, din auzite, el nefiind direct implicat in razboi, infantilizeaza pictura , demonizand creatia infernala numita masinarie de razboi, loialitatea imbecila a participantilor si chinul de prisos al necuvantatoarelor si naturii. Orizontul nesfarsit al pesimismului din picturile sale da totusi speranta.
E bun ca o crema de zahar ars facuta de o matusa unguroaica. Plin de povete, ca un bunic care si-a lasat etatea la Cotul Donului. Un arhitect de inimi.
Stii cum sunt mainile lui? Sunt pline de ulei de curatat mitraliere (Ballistol), dar stie foarte repede sa modifice tensiunile superficiale.
Are tot felul de pensule. Incepand de la cele pe care le foloseste pentru panzele pe fond grena, pana la cele pe care le foloseste pentru uns tigai. Este cel mai tare pictor din propria bucatarie si cel mai talentat bucatar suprarealist din propriui atelier aflat deasupra unui magazin de pantofi. Sau invers. E naucitor…
Sot de sefa de biblioteca universitara care ofera hrana spirituala la 37 de mii de mucosi. Sinucigas platit de tot felul de beneficiari. Si tovaras de drum cu Picasso si van Gogh, cu diferenta ca el isi mai poarta inca extremitatile la locul lor. Hipotermic ca Modigliani.
Iar cand are chef de pictat se comporta ca o gravida in fata unei portii de choix-a-la-crème. Papa tot.
Sahtisit de impostura ca o scroafa satula in fata unui valau.
Perfectibil ca si CFR-ul nemtesc dupa ce s-a privatizat, dar perfect ca un beeftec tartar bine facut.
Atunci cand nu poate sa picteze se simte ca un voyeur de corespondenta fara desfacator de scrisori in fata unei missive sau, mai grav, ca Jack Spintecatorul fara cutit la indemana.
E fin ca dorsalul unui bebelus, dar poarta tot timpul cu el aliajul unor plombe care curenteaza din cand in cand.
AUTOR: Cristian Mihai Chis
f bun articol