Mediul privat e sufocat sub povara birocrației și a celor 20 de taxe noi sau majorate impuse de USL, scrie Andreea Paul, deputat de Țara Oașului, Satu Mare, în Comisia de Buget-Finanțe. E șocant că în anul 2013 economia românească trebuie să susțină, din nou, un salariu mediu mai mare în mediul public decât în sectorul privat. Rezultatul e previzibil: România va stagna economic și în acest an.USL vrea să obțină creștere economică în anul 2013 cu un buget care încurajează consumul și birocrația – două dintre problemele care au accelerat intrarea României în criză în anul 2008.Rămân consecventă Dreptei reprezentată de Partidul Democrat Liberal, cu mesajul său puternic că România trebuie să pună accent pe facilitarea derulării afacerilor, pe investiții, pe crearea de locuri de muncă și pe creștere economică. Nu întâmplător, ca deputat de Țara Oașului, cele mai multe solicitări din partea oșenilor urmăresc găsirea unui loc de muncă și stimularea afacerilor productive.Revenim, din păcate, la același model nesănătos de economie bazată pe consum și birocrație, după patru ani grei de corecțiiDecalajul de 563 lei între salariul mediu din sectorul public și cel din sectorul privat în anul 2008 s-a diminuat până în anul 2011, când cele două salarii medii au intrat pe făgaș normal, specific unei economii sănătoase, conform Graficului 1. Începând cu anul 2012, salariul public începe să se distanțeze din nou de salariul din mediu privat, fără ca acest fenomen să fie însoțit de vreo îmbunătățire cât de mică a calității serviciilor din instituțiile publice.
Grafic 1 Decalaje salariiUSL a dat liber la taxe și impozite după ce au trecut alegerile: 20 taxe și impozite noi sau majorate, anunțate cu o săptămână înainte de intrarea în vigoare• Impozit obligatoriu pe venit de 3% pentru firmele a căror cifră de afaceri este mai mică de 65.000 euro – impact: orice firmă care are o rată a profitului mai mică de 18,75% va avea de suferit de pe urma acestei măsuri.
• Noi impozite în agricultură – impact: un milion de fermieri afectați și stimularea fărâmițării terenurilor.
o Cota unică de 16% pe veniturile din silvicultură şi piscicultură.
o Impozit pe veniturile din creșterea și exploatarea animalelor și din valorificarea produselor de origine animală.
o Contribuţie de asigurări sociale de sănătate pe veniturile realizate din cultura plantelor, de pe suprafeţele de teren situate peste limita care asigură necesităţile de trai ale unei familii, cele provenind din silvicultură, piscicultură și din creşterea şi valorificarea animalelor şi a produselor de origine animală.
• Impozit pe venit și CAS la diurna primită de toți angajaţii pe perioada delegării pentru partea care depăşeşte limita a de 2,5 ori nivelul stabilit pentru personalul instituţiilor publice.
• Impozit de 16% asupra veniturilor considerate dividende.
• Cotă majorată de impozit, de 50% pentru veniturile din prestarea de servicii în România sau în afara României, dividende, dobânzi, comisioane, redevenţe şi din exercitarea unei profesii libere plătite într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informaţii.
• Acciză suplimentară de 10 euro/hl de produs la berea din amestecul cu băuturi nealcoolice, la care ponderea gradelor Plato este mai mică de 30% – impact: creșterea prețurilor.
• Acciză suplimentară de 25 euro/hl de produs pentru băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, la care ponderea de alcool absolut provenită din fermentarea exclusivă a fructelor, sucurilor de fructe şi sucurilor concentrate de fructe este mai mică de 50% – impact: creșterea prețurilor.
• Nivelului accizelor pentru bere crește de la 0,748 euro/hl/grad Plato la 0,8228 euro/hl/grad Plato – impact: creșterea prețurilor.
• Nivelul accizelor pentru berea realizată de micii producători creşte de la 0,43 euro/hl/grad Plato la 0,473 euro/hl/grad Plato – impact: creșterea prețurilor.
• Accizele la țigarete se majorează începând cu 1 iulie – impact: creșterea prețurilor.
• Taxă specială pentru exploatarea resurselor naturale, altele decât gazele naturale, de 0,5% aplicată veniturilor – impact: creșterea prețurilor și scumpiri în lanț.
• Taxă asupra veniturilor suplimentare rezultate din dereglementarea preţului gazelor naturale. Impact: noi creșteri de prețuri la gaze și scumpiri în lanț.
• Taxă pe monopolurile naturale (energie electrică și gaze naturale), în valoare de 0,1 lei/MWh pentru energia transportată către sistemele de distribuție, de 0,75 lei/MWh în cazul cantității distribuite, de 0,85 lei/MWh pentru cantitatea transportată numai prin sistemul de transport – impact: noi creșteri de prețuri la gaze și energia electrică care vor atrage scumpiri în lanț, reducerea investițiilor în acest domeniu.
• Timbru de mediu pentru autovehicule, reprezentând taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.
• Coplata din sănătate, de până la 10 lei pe zi de spitalizare.
• Noi taxe și impozite anunțate de Guvernul Ponta:
o Impozitare suplimentară, cu încă 16% pe lună, a bugetarilor cu salarii și pensii de peste 4.500 lei pe lună – impact: accentuarea emigrației talentelor.
o Creşterea impozitelor pentru persoanele fizice care utilizează imobilele din proprietate pentru activităţi comerciale, ca urmare a revizuirii modului de calcul al impozitelor pe proprietate.Birocrație sufocantă în România: 9 zile pentru achitarea tuturor taxelorEconomia românească este deja strangulată de birocrația pe care USL continuă să o promoveze. Raportul pe anul 2013 privind ușurința de a face afaceri poziționează România la coada clasamentului internațional, pe locul 136 din 185 de țări evaluate, la timpul necesar pentru plata taxelor. Ca să își achite toate taxele, unei firme românești îi sunt necesare 9 zile din an față de doar 3,5 zile în Estonia. Procedura pentru obținerea unui permis de construcție este mai mult decât greoaie: cu 15 etape necesare, care durează peste 9 luni și jumătate și costă 79,1% din venitul mediu pe locuitor, ne aflăm pe locul 129 la nivel mondial. Este mai ușoară obținerea aprobării pentru construcție în Emiratele Arabe Unite sau în Tunisia. Nici la reglementarea insolvenţelor nu stăm mai bine. Suntem pe locul 102 din 185, pentru că rezolvarea unui faliment durează 3 ani şi 4 luni, iar costurile sunt ridicate. Până și în Botswana sau Kazakhstan e mai simplu să rezolvi această problemă.Raportul semnalează, în ansamblu, un adevăr dur: în Ghana și Fiji este mai ușor să se facă afaceri decât în țara noastră. Or a asigura desfășurarea cu ușurință a afacerilor înseamnă a pune bazele unei dezvoltări economice pe termen lung.Prognoza de creștere economică pe anul 2013, diminuată la 1,5% de FMIAm intrat în anul 2013 cu dezavantajul major dat de o creștere economică foarte redusă, de 0,2% în anul 2012, suficientă doar cât să ne plaseze peste pragul stagnării. După ce 8 luni de zile a mers împotriva dezvoltării economice, nici în acest an USL nu are de gând să îndrepte situația.Proiectul de buget pe anul 2013 se învârte în jurul unei idei fixe: suprataxarea cetățenilor și a companiilor pentru a finanța birocrația masivă. În aceste condiții, orice șansă pentru crearea de noi locuri de muncă este distrusă.Lanțul evenimentelor economice nu va purta economia românească decât la o creștere foarte redusă și pentru anul 2013, mai degrabă apropiată de 1% în scenariul optimist. Mediul privat și instituțiile internaționale avertizează din toate părțile că în condițiile acestor avalanșe de taxe și impozite și a tăierilor de investiții, România nu are nicio șansă de dezvoltare economică. Nici nu a început bine acest an și FMI a redus deja prognoza de creștere economică a României pentru anul 2013 la 1,5%. Până și Guvernul Ponta a luat în considerare la întocmirea bugetului o prognoză de creștere economică de 1,6%, față de nivelul previzionat în toamna anului 2012, de 2%.
Pentru a oferi cea mai bună experiență, folosim tehnologii, cum ar fi cookie-uri, pentru a stoca și/sau accesa informațiile despre dispozitive. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne permite să procesăm date, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Dacă nu îți dai consimțământul sau îți retragi consimțământul dat poate avea afecte negative asupra unor anumite funcționalități și funcții.
Funcționale
Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul este strict necesară în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes.The technical storage or access that is used exclusively for anonymous statistical purposes. Without a subpoena, voluntary compliance on the part of your Internet Service Provider, or additional records from a third party, information stored or retrieved for this purpose alone cannot usually be used to identify you.
Marketing
Stocarea tehnică sau accesul este necesară pentru a crea profiluri de utilizator la care trimitem publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.
