CARDUL de SĂNĂTATE nu este unealta DIAVOLULUI, dar într-o țară a conflictului, în care informația este o armă cu două tăișuri, mulți conaționali se întreabă cine va manipula datele importante despre sănătatea lor care vor fi stocate pe această bucată de plastic.
Cardurile de sănătate sunt în curs de distribuire la nivel național. Ar urma să facă dovada calităţii de asigurat şi va confirma prezenţa asiguratului la furnizorul de servicii medicale, urmând să fie obligatorii încă din primăvara anului 2015. Microcipul cardului va conține infomații foarte importante despre fiecare individ.
Informații vitale
– numele, prenumele, data nașterii şi CNP-ul asiguratului;
– codul unic de identificare în sistemul de asigurări (format din 20 de caractere);
– numărul cardului naţional de sănătate (16 caractere);
– diagnostice medicale cu risc vital şi boli cronice;
– grupa sanguină şi RH-ul;
– acceptul exprimat în timpul vieţii de a dona organe după deces;
– numele medicului de familie şi datele lui de contact.
– cod CIP (format din 25 de caractere)
PIN-ul
Cardul de sănătate primit acasă de asigurat este inactiv iar asiguratul ar urma să îl prezinte pentru activare la prima vizită la un furnizor de servicii medicale. Mai exact, pin-ul de transport al cardului naţional (000) va fi schimbat cu un pin personalizat format dintr-o combinaţie de patru cifre.
Pin-ul personalizat va fi introdus şi confirmat personal de către pacient. Personalizarea pin-ului este obligatorie, altfel cardul rămâne inactiv şi nu poate confirma servicii medicale în sistem. Acest pin va fi introdus de către asigurat ori de câte ori va beneficia de un serviciu medical pentru validarea şi, mai apoi, decontarea acestuia din fondul asigurărilor sociale de sănătate.
Introducerea altor date suplimentare pe cardul de sănătate este opţională şi se realizează doar la medicul de familie. Această etapă nu este obligatoriu să se realizeze concomitent cu activarea cardului.
Cine folosește informațiile
Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din Romania, a declarat anul trecut pentru adevarul.ro că aceste carduri pot fi instrumente periculoase:
„Într-o ţară cu o democraţie formală cum e România, în care lumea a uitat tradiţia democratică, în care frica şi conflictul este modul de trai, un card este un instrument periculos pentru societate şi pentru democraţie, pentru că el nu e protejat şi politicienii noştri, decidenţii noştri nu au experienţa democraţiei. Poate fi utilizat împotriva cetăţeanului. Aşa cum acum toată lumea e ascultată şi apar stenograme şi se pot distruge vieţi, la fel şi cardul poate fi utilizat. El nu trebuie să cuprindă decât nume, prenume, faptul că a plătit sau nu, dar NUşi istoricul medical al pacienţilor, deoarece e o relaţie între medic şi pacient, şi nu între cel care plăteşte“, a declarat Vasile Astărăstoae.
Astărăstoae a spus că va face tot posibilul ca informaţiile medicale ale pacienţilor să nu apară pe carduri.
„La nivel european, inclusiv Consiliul Europei a atras atenţia că nu este bine să concentrăm datele şi, mai mult chiar, există o declaraţie a Comitetului privind Drepturile Omului, în care se spune că lupta împotriva corupţiei şi terorismului nu trebuie să fie un motiv pentru care să facem abuz de informaţii pe sisteme informatice, pentru că ele pot duce la o limitare a democraţiei şi a libertăţii“, a afirmat preşedintele CMR.
Potrivit lui Vasile Astarastoae, la Consiliul Europei există o presiune imensă din partea firmelor de asigurări pentru a deveni legal accesul la informaţiile despre sănătatea oamenilor. „Forţa financiara uriaşă a acestor “rechini” face ca datele despre posibilele boli ale oamenilor să ajungă la ei pe birou pentru ca ei sa ştie dacă fac sau nu poliţele de asigurare şi la ce preţ.
El spune că datele medicale pot sa fie utilizate inclusiv pentru a distruge o persoana, mai ales intr-o societate conflictuală ca cea din România.
„Trebuie să conţină: nume, prenume, plăţile care s-au făcut, dacă pacientul e asigurat sau nu şi serviciile care au fost decontate”, a adăugat acesta, dând ca exemplu candidatura, în 1996, a „unei persoane dintr-un centru universitar“, iar în presă a apărut că fusese internat într-un spital de psihiatrie cu o depresie, când era student în anul III.
„Acea persoană s-a retras din cursă, alţii au luat concursul. Deci informaţiile medicale sunt periculoase“, a concluzionat el.