In Cluj-Napoca traiesc 50 000 de maghiari iar orasul este vizitat anual de mii de turisti in Ungaria iar la intrarea in oras nu sunt amplasate nici acum placute cu denumirea in limba maghiara a localitatii, in ciuda unei sentinte in acest sens formulata recent de Tribunalul Cluj. Paradoxal, in toate mediile, dar si si in aplicatii precum cea pentru Capitala Culturala Europeana, Primaria lui Boc isi aroga o larga deschidere fata de minoritatile etnice si bate moneda pe multiculturalism, fara a face insa concesii in privinta unor banale placute bilingve, care nici macar nu sunt interzise prin lege. Cultural vorbind, maghiarii ca si sasii si-au pus amprenta culturala asupra acestui oras. Ei merita putin mai multa pretuire din partea noastra, a tuturor.
Organizatia Minority Rights il acuza pe primarul Emil Boc ca foloseste false argumente anuntand ca este obligat sa faca recurs la sentinta prin care Tribunalul Cluj l-a obligat sa amplaseze la intrarile in oras si plăcuţe cu denumirea în limba maghiară a localitatii.
„Primarul a folosit argumente false deja și în 2014, afirmând că legea l-ar obliga să înainteze recurs, din cauza daunelor materiale cauzate orașului prin pierderea procesului. În fapt, legile în vigoare nu prevăd nicio obligație de a face recurs.
Subliniem și pasajul aflat pe pagina 11 a documentului „instanţa reţine faptul că aspectele litigioase nu sunt cele vizând cheltuielile materiale pe care le implică inscripționarea plăcuţelor”, arata Organizatia Minority Rights, cea care a initiat procesul referitor la placutele in limba maghiara.
„Decizia primarului de a înainta sau nu recurs va dovedi angajamentul instituției pentru respectarea drepturilor cetățenilor, dar și față de valorile europene.
Totodată, facem apel domnului primarul să-și îndeplinească promisiunea exprimată în scris în 15 martie 2017 față de mișcarea Musai-Musai de a avea o întrevedere cu reprezentanții acesteia”, mai arata organizatia.
Argumentele Minority Rights
Cererea de amplasare a plăcuţelor bilingve a fost inaintata in justitie de catre Asociaţia Minority Rights. Potrivit Tribunalului Cluj, Minority Rights a aratat ca, chiar daca in prezent ponderea minoritatii maghiare in municipiul Cluj-Napoca este sub 16%, se impune amplasarea placutelor, datorita unor dispozitii legale concrete si imperative, si anume Conventia Cadru de Protectie a Minoritatilor incheiata la Strasbourg si ratificata de Romania prin Legea 33/1995, care prevede ca inscriptiile bilingve de delimitare a localitatilor sunt obligatorii in situatiile in care
a.) minoritatea vizata are un numar insemnat de locuitori in localitatea respectiva;
b.) este traditionala, a lasat semne culturale vizibile, adica valori culturale;
c.) exista o cerere suficienta.
Astfel, reclamanta arata ca un numar actual de cca. 50.000 de locuitori maghiari este o cifra suficienta care sa justifice realizarea dreptului pretins prin prezenta cerere, iar in ceea ce priveste minoritatea traditionala, reclamanta arata faptul ca maghiarii erau prezenti inca de la momentul fondarii Clujului ca localitate, iar valorile culturale lasate de maghiari sunt atat de evidente, incat sunt de notorietate publica, locala sau chiar internationala: Biserica Romano Catolica „Sfantul Mihail”, Biserica Reformata de pe strada Kogalniceanu, Cimitirul Hazsongard.
Reclamanta mai arata ca obligativitatea afisarii in mai multe limbi a denumirii localitatii este obligatorie acolo unde ponderea unei minoritati depaseste 20%. Insa, o pondere sub acest prag nu inseamna o interdictie a afisarii bilingve. O solicitare din partea minoritatii a carei pondere nu depaseste 20% nu poate fi refuzata, decat daca este vorba de un numar extrem de redus de locuitori.
De exemplu, daca Clujul ar avea un numar de 5 sau chiar 500 de locuitori maghiari, atunci solicitarea reclamantei, desi ar fi justificata, ar putea aparea ca un abuz de drept. In conditiile in care peste pragul de 20% este obligatorie afisarea numelui localitatii si in limba minoritatii ce a depasit aceasta pondere, inseamna ca sub acest prag se poate afisa, iar refuzul unei asemenea cereri in privinta unui numar mare de locuitori este un abuz grav, Clujul având 50.000 de locuitori de etnie maghiara.
Apreciază că respingerea cererii arproduce o indignare în rândul comunităţilor indicate, apreciind că inclusiv saşii, care cândva au trăit în număr însemnat în acest oraş, ar merita inscripţia Klausenburg.
Reclamanta mai arata ca sunt multe localitati in care ponderea unor minoritati nationale, fiecare in parte, nu atinge nici pragul de 5% si totusi se afiseaza pe indicatoare oficiale denumirea localitatii in mai multe limbi, un exemplu elocvent in acest sens fiind municipiul Timisoara, unde exista indicatoare in cinci limbi.