Cel mai mare pod peste Dunăre se deschide joi pentru circulație în zona Bărila. Podul va lega porturile de la Marea Neagră și Delta Dunării de restul țării și de rețeaua transeuropeană de transport. Contribuția UE la acest proiect se ridică la 363 de milioane de euro din fondurile politicii de coeziune.
Acest pod suspendat, lung de 2 km și situat la 38 de metri deasupra apei, având patru benzi, este cel mai mare din România și cel mai mare pod peste Dunăre, ocupând, în general, locul trei în topul celor mai mari poduri suspendate din UE.
O mai bună mobilitate și dezvoltare economică
Podul va face posibil tranzitul liber al vaselor și va înlocui o cursă cu un feribot lent și nefiabil, care este adesea întreruptă din cauza condițiilor din timpul iernii și a condițiilor meteorologice nefavorabile.
Este de așteptat ca, prin deschiderea acestui pod, durata deplasării să se reducă cu aproximativ 50 de minute și să fie deservite zilnic aproximativ 11 400 de vehicule fizice. Se vor produce astfel beneficii foarte mari pentru mobilitatea forței de muncă, turism și schimburile comerciale și se vor consolida legăturile regiunii cu restul țării. De asemenea, vor fi stimulate mobilitatea și dezvoltarea economică prin călătorii mai rapide și mai sigure, un acces mai ușor al comunităților locale la îngrijirile de sănătate, precum și la serviciile publice și comerciale din întreaga regiune de sud-est a României.
Proiectul va contribui totodată la construirea a 23,4 km de infrastructură de transport precum drumuri, poduri, joncțiuni, treceri la nivel și pasaje superioare care vor răspunde nevoilor populației din regiunile Moldova și Dobrogea.
O structură impresionantă
Podul este o minune a tehnologiei prin turnurile și sistemul său de ancorare. Cablurile principale totalizează aproximativ 81 000 km – o lungime comparabilă cu dublul circumferinței Pământului – și au o durată de viață garantată de 120 de ani. Blocurile de ancorare, cu diametrul de 47 m, sunt îngropate la o adâncime de 31 m, acestea fiind cifre pe care le ating foarte puține structuri de poduri din lume.
Podul și unele părți ale drumurilor de acces sunt funcționale de astăzi, în vreme ce construcția restului de drumuri de acces se preconizează că va fi terminată până la finalul anului 2023.
Elisa Ferreira, comisarul pentru coeziune și reforme, a declarat: „Podul este o dovadă a modului în care cetățenii beneficiază de avantajele create de politica de coeziune la fața locului. Oamenii nu mai sunt nevoiți să întreprindă o călătorie lentă și uneori periculoasă cu feribotul peste Dunăre, ci pot traversa acum cu ușurință cel mai mare fluviu european în doar câteva minute, ceea ce va avea un impact substanțial asupra economiei regiunii și asupra vieții localnicilor, având efecte și dincolo de granițele zonei – inclusiv în țările învecinate, Republica Moldova și Ucraina.”
Adina Vălean, comisarul pentru transporturi, a declarat: „Podul de la Brăila, unul dintre cele mai mari și mai sofisticate tehnic din Europa, este un proiect de succes atât pentru România, cât și pentru Uniunea Europeană. Această nouă conexiune de transport va duce la dezvoltarea economică în comunitățile din vecinătate și va avea un impact pozitiv pentru regiunile Dobrogea și Moldova. În plus, podul are o importanță sporită în contextul geopolitic actual, al războiului din Ucraina. Creșterea capacității infrastructurii din regiunea Dunării este vitală pentru a îmbunătăți securitatea la nivelul Uniunii Europene și pentru a asigura transportul mărfurilor care tranzitează România dinspre și înspre Ucraina și Republica Moldova.”
Context
În 2019, Comisia a aprobat finanțarea din partea UE pentru podul din România în urma unui studiu de fezabilitate care a analizat alternativele posibile de a conecta cele două părți ale țării, asigurând o traversare viabilă a Dunării.
Conservarea patrimoniului natural al României a reprezentat un criteriu esențial în toate fazele de pregătire a proiectului.
Podul face parte din pachetul mai amplu de investiții în rețeaua de transporturi din România, finanțate prin politica de coeziune, scopul fiind de a se promova un sistem de transport multimodal, de a se adăuga verigile lipsă și de a se îmbunătăți siguranța și conectivitatea transfrontalieră.
În perioada de programare 2014-2020, România a primit finanțare totală de peste 24 de miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune a UE, o parte substanțială din această finanțare (5,6 miliarde de euro) fiind dedicată ameliorării rețelei de infrastructuri în sectorul transporturilor și al energiei. În perioada de programare în curs, 2021-2027, România va primi 31 de miliarde de euro din fonduri ale politicii de coeziune, inclusiv 4,6 miliarde de euro pentru infrastructura de transport rutier, feroviar și pe apă.