Studenții se plâng de taxele mari din noul an universitar și spun că multe dintre acestea nu ar fi legale. Întrebarea cea mai serioasă în urma lecturării studiului ”Taxele învățământului gratuit, 2014” este dacă mai avem învățământ gratuit în România sau ni se vând iluziii. Clujul ocupă un loc de frunte în topul taxelor exorbitante.
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) atrage atenția asupra taxelor mari pe care studenții le vor plăti în noul an universitar. ANOSR a lansat azi un studiu în care prezintă valorile celor mai importante taxe pe care studenții sunt nevoiți să le plătească în 21 de universități din țară, atrăgând atenția că acestea cresc de la un an la altul și că multe dintre ele sunt nejustificate, la limita legii sau chiar ilegale.
Taxe de școlarizare crescute în 81% din universități în ultimii ani
Studiul ANOSR arată că doar în ultimul an universitar 38% dintre universități au crescut taxele de școlarizare, discuții despre astfel de creșteri existând în peste jumătate dintre universități.
ANOSR arată și faptul că sunt diferențe uriașe între taxele de școlarizare încasate de universități pentru același program de studiu, deși costurile ar trebui să fie similare. Dacă la Universitatea Româno-Germană specializarea Drept e taxată cu 2000 de lei, la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca același program de Drept e taxat cu 3600 de lei.
De asemenea, diferențele de la o universitate la alta pentru taxele plătite la specializări ca Economie, Psihologie sau Automatică și Calculatoare pot fi de până la 2000 de lei. Cele mai mari diferențe sunt la specializările de Medicină – de la 4800 de lei la Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu până la 9000 de lei la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davilă” din București.
Cea mai mare taxă de cămin: 540 de lei
Studiul ANOSR prezintă și o hartă a celor mai mari taxe de cămin din universitățile românești. Deși în general căminele cu prețuri mari au condiții foarte bune, totuși uneori valoarea taxelor pe care studenții trebuie să le plătească pentru ele depășește limitele normale ale unui buget studențesc.
Cele mai scumpe taxe de cămin sunt la Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu – 540 de lei, la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 500 de lei și la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” din Iași – 450 de lei.
Studenții au arătat și faptul că pentru o cameră simplă de 4 persoane unde studenții ar plăti 200 de lei lunar, universitatea ar urma să încaseze în fiecare lună aproximativ 1200 de lei pe cameră, în condițiile în care cheltuielile nu depășesc 500-600 de lei în lunile de iarnă.
Taxe de admitere de 350 de lei, taxe de confirmare 250 de lei
Analizând taxele de admitere la universitate, ANOSR a constatat că acestea variază între 20 și 350 de lei, în contextul în care valoarea acestor taxe ar trebui să acopere doar cheltuielile legate de personalul prezent la procesul de cazare și materialele utilizate, acestea nedepășind câteva zeci de lei.
Astfel, cele mai mari taxe de admitere sunt încasate de universitățile de medicină: Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași – 350 de lei, Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș – 200-500 de lei, Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj – 300 de lei.
De asemenea, universitățile pot încasa taxe de înmatriculare, sau taxe de confirmare, care ar trebui să acopere serviciile de înscriere a studenților în registrele oficiale ale universității. Deși costurile pentru acest proces sunt infime, există universități care încasează și 250 de lei taxa de înmatriculare, în contextul în care unele universități nu încasează niciun leu în plus pentru înmatricularea studenților.
Sute de lei pentru taxe de reexaminare și măriri de note
Restanțele îi ard la buzunare pe studenții care nu au reușit să ia examenele în sesiunile de examene normale sau nu s-au putut prezenta la acestea. Taxele de reexaminare costă între 25 de lei per examen (Universitatea Politehnica Timișoara) și 135 per credit ECTS (Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca), ceea ce înseamnă că restanța unui examen de 5 credite poate ajunge la 675 de lei.
Studiul ANOSR arată și faptul că Academia de Studii Economice din București este singura universitate din țară care percepe taxe de reexaminare de la a doua încercare a studenților de a lua examenul, în contextul în care toate celelalte universități permit studenților 2 prezentări gratuite.
Nici studenții care vor să se autodepășească și să ia note mai mari nu sunt scutiți de plată. Cei care vor să meargă la examene de mărire sunt nevoiți să plătească până la 50 de lei pe credit, ceea ce înseamnă sume de până la 200-300 de lei. Există pe de altă parte și universități care oferă posibilitatea participării la examene de mărire în mod gratuit, cum este Universitatea Politehnica București și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca care permit studenților să meargă gratuit la câte măriri vor ei.
Taxe și pentru studenții la buget
ANOSR mai arată că studenții sunt nevoiți să plătească o serie de alte taxe pentru serviciile administrative oferite de universitate, un exemplu fiind taxa pentru susținerea examenului de licență aplicată tuturor studenților în 24% din universități, lucru anormal din punct de vedere al ANOSR, în contextul în care susținerea examenului de licență este parte a activităților normale ale programului de studiu plătit deja de stat sau studenți.
Studiul ANOSR mai arată și că 76% din universități nu fac diferențe între studenții la taxă și cei la buget când vine vorba de plata taxelor administrative.
”Deși noi începem anul universitar plini de speranță și conștienți fiind de faptul că toți tinerii merită să aibă acces la un sistem educațional de calitate, nu putem să nu constatăm că taxele tot mai mari pe care trebuie să le plătim fac traiul de student din ce în ce mai greu.
Deși Constituția României prevede că învățământul de stat este gratuit, se pare că în România învățământul superior nu este gratuit pentru nimeni, dat fiind faptul că nu există student care să fie scutit de taxele universităților de care află abia după ce începe viața de student.
Atragem atenția universităților că problema subfinanțării educației nu trebuie rezolvată prin condamnarea pe nedrept a studenților la taxe mai mari și așteptăm din partea lor mesaje și acțiuni mai ferme prin care să atragă atenția asupra problemelor datorate lipsei unei alocări suficiente pentru educație. Așteptăm să vedem și propunerile de la Guvern privind Legea Bugetului pentru anul viitor pentru că dacă educația va fi tratată cu aceeași lipsă de importanță cu care a fost tratată la rectificarea bugetară din ultimele zile, suntem pregătiți să ne organizăm pentru o toamnă studențească”, a declarat Cristi Popescu, Președinte ANOSR.
Click aici pentru varianta integrală a studiului ”Taxele învățământului gratuit, 2014”