Centrul European pentru Drepturile Omului îi sprijină pe romii evacuați de pe strada Coastei să dea în judecată Primăria Cluj-Napoca

În cei doi ani de la evacuare, autorităţile locale au eşuat a raspunde în mod adecvat la încălcările clare ale drepturilor persoanelor evacuate de pe strada Coastei în decembrie 2010, se arată într-un raport al Centrului European pentru Drepturile Omului. „Condiţiile sub-standard de locuire acordate de acestea eşuează total a se ridica la nivelul obligaţiilor asumate de România cu privire la o locuinţă adecvată sau cu privire la nevoile persoanelor implicate, amplasate în condiţii de nesiguranţă şi într-o zonă poluată. Evacuarea din Decembrie 2010 pune în primejdie viitorul a 270 de persoane care au trăit într-o comunitate integrată şi stabilită în Cluj-Napoca. De la data evacuarii, trei copii s-au născut, însă şi aceştia întâmpina acelaşi viitor nesigur şi incert în Pata-Rât”, se arată în raport.Potrivit aceluiaș document, persoanele evacuate au avut de suferit din punct de vedere economic, iar statutul lor de sănătate s-a înrăutăţit. Copii întâmpină discriminare şi segregare în educaţie, iar nivelul de somaj al adulţilor cu vârstă de muncă a crescut.Locuinţele acordate de autorităţile locale după evacuare constituie spaţii modulare cu o singură cameră de 18 metri pătrați pentru o familie. În acest spaţiu locuiesc, mănâncă, fac baie şi dorm. Acest spaţiu este cu mult sub standardul prevăzut de legea română pentru locuinţa socială. Dimensiunea medie e unei familii indicate de rezidenţii din Pata-Rât este de 4.3 persoane. Legea locuinţei prevede un minimum de 115 metri pătraţi pentru 4 persoane într-o locuinţă socială, cu un spaţiu utilizabil de 74 de metri pătraţi. De asemenea, fiecare unitate de locuire socială trebuie să includă o baie, o cameră separată şi spaţii de dormit.Unităţile de locuire din Pata-Rât conţin patru spaţii individuale unite la un loc, şi împart aceeaşi unitate sanitară, ceea ce presupune că fiecare unitate sanitară este utilizată de patru familii, respectiv de mai mult de 17 persoane. Nu există facilităţi de apă în fiecare spaţiu individual.Starea de sănătate a celor evacuaţi s-a înrăutăţit în mod semnificativ în ultimii doi ani: 30% dintre cei intervievaţi au declarat că suferă de o boală fizică în comparaţie cu doar 16% anterior evacuării.Copii de vârstă şcolară întâmpină probleme serioase ulterior evacuării la Pata-Rât: 25% dintre copii au indicat faptul că sunt subiect al unor remarci rasiste la şcoală, în timp ce doar 5.7% au indicat acest lucru anterior evacuării. Copii sunt strigaţi la şcoala “ţiganii din Pata-Rât” şi “ţiganii din groapă”.Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a constatat că evacuarea, relocarea şi izolarea familiilor la Pata-Rât a constituit discriminare etnică şi a sancţionat contravenţional municipalitatea cu aproximativ 2000 EUR (8000 RON).Centrul European pentru Drepturile Romilor (ERRC) acordă asistenţă juridică familiilor care trăiesc acum în Pata-Rât, în contextul demarării unor proceduri administrative şi civile împotriva municipalităţii. Acestea privesc acordarea de compensaţii pentru daunele produse precum şi relocarea famililor din zona în care trăiesc, respectiv solicitarea unor informaţii de interes public şi documentele care au stat la baza evacuărilor şi a constucţiilor modulare de locuit.În data de 17 decembrie 2010 aproximativ 56 de familii rome incluzând 270 de persoane dintre care cel puţin 106 minori au fost evacute din strada Coastei situată în centrul oraşului Cluj-Napoca. Familiile au primit o notificare doar de o zi cu privire la evacuare. De mai bine de 20 de ani aceste familii au locuit pe strada Coastei. De aici au fost mutate la Pata-Rât, o zonă industrială poluată ce constituie şi zona de depozitare a deşeurilor din oraş. Autorităţile municipale au acordat cazare pentru 40 de familii în locaţii modulare sub-standard, de 18 metri pătraţi. Celor 16 familii rămase nu li s-a oferit niciun fel de cazare aşa încât s-au alăturat celor repartizate, determinând supraaglomerarea.