CERTIFICAREA CLĂDIRILOR VERZI din Cluj, PROCES CONTESTAT – Ce spun specialiștii – INTERVIU

Alexandra Stoica, co-fondator al firmei DAS Engineering Grup (servicii de proiectare, execuţie şi consultanţă în domeniul instalaţiilor), unul dintre primii BREEAM International Assessor(i) ai Clujului şi, totodată, BREEAM IN USE AUDITOR, LEED G.A., a explicat pentru BuzzNews câteva aspecte legate de certificările pentru clădirile verzi.

Discuţia de azi se axează pe o temă foarte actuală şi disputată în urbea noastră, şi anume procesul de realizare a certificărilor pentru clădiri verzi şi reducerile fiscale acordate clădirilor care deţin aceste tipuri de certificare.

Varga Attila: Aşa cum bine ştiţi, mai multe ONG-uri de mediu din Cluj-Napoca susţin faptul că 100% dintre clădirile care au beneficiat de reducerea de taxe în anul 2014 sunt clădiri date în folosinţă, majoritatea (5 din 6) fiind evaluate superficial prin BREEAM In Use şi nu pe baza unor instrumente de certificare riguroase. Au meritat sau nu aceste clădiri reducerea de taxe?

Alexandra Stoica: Întradevăr, am citit şi eu scrisoarea ONG-urilor respective – în număr de vreo 3 sau 4 – şi nu pot să vă ascund faptul că m-am amuzat pe seama remarcilor făcute în conţinutul scrisorii, remarci care se bazează, extrem de mult, pe noutatea şi slaba informare a opiniei publice în domeniul certificării clădirilor sustenabile.

Aşa cum se precizează, toate clădirile care au primit în anul 2013 reduceri de taxe sunt clădiri în folosinţă: 5 sunt certificate în sistemul Breeam in Use, o clădire după sistemul LEED EBOM (Existing Building Operation & Maintenance) – care este echivalentul american al sistemului englez pentru clădiri în folosinţă, BREEAM in Use.

Citiți scrisoare ONG-urilor AICI

Practic, cele două sisteme certifică exact aceeaşi tipologie de clădiri: cele deja construite, care au fost date în folosinţă în urmă cu 1-2 ani. Trecând apoi la punctul următor al întrebării dvs. şi anume dacă clădirile au meritat sau nu reduceri de taxe, pot să vă răspund doar pentru cele 4 clădiri pe care le-am certificat şi care au primit reducerea de impozit:

Da, au meritat, pentru că au îndeplinit toate prevederile HCL 2/20.03.2014 şi anume: certificare internaţională de „clădire verde” (schemele BREEAM, LEED, DGNB, etc.); Certificat energetic de clasa A, Proces verbal de Recepţie la terminarea lucrărilor eliberat de Serviciul de Urbanism şi Declaraţie de Conformitate emisă de Consiliul Român pentru Clădiri Verzi. Practic, toate cerinţele HCL 2/20.03.2014 au fost îndeplinite.

Criterii de evaluare în procesul de certificare a clădirilor

Varga Attila: Am citit, de asemenea, în scrisoarea de protest trimisă D-lui Primar Emil Boc, că în cazul îmbunătăţirii fondului construit, se impune cu necesitate implementarea schemelor standard BREEAM sau echivalentul din alte scheme internaţionale. Este BREEAM In Use o verificare superficială, formală şi uşor de aplicat? 

Alexandra Stoica: S-a pornit cu o premisă eronată, atât în cadrul scrisorii, cât şi pe întreaga derulare a dezbaterilor pro sau contra schemei BREEAM in Use. Toate schemele internaţionale de certificare ale clădirilor verzi sunt, de fapt, scheme de evaluare a sustenabilităţii clădirilor respective.

Fiecare dintre sistemele de certificare de mai sus au nişte criterii de evaluare care, în mare măsură coincid, şi anume: utilizarea terenului, transport, energie, apă, deşeuri, poluare, materiale, managementul clădirii.

Assessorul sau evaluatorul, cu ajutorul criteriilor de mai sus, face un diagnostic al stării de fapt al fiecărei clădiri şi propune, de obicei, măsuri de îmbunătăţire pentru atingerea unor nivele de certificare superioare.

Mai departe, depinde de proprietarul clădirii dacă alege sau nu să implementeze aceste măsuri, în funcţie de costurile care le implică măsurile respective şi de dorinţa beneficiarului de a deţine sau nu un nivel de certificare cât mai ridicat.

Exemple de investiții la Cluj pentru un grad sporit de sustenabilitate

Cât despre faptul că BREEAM in Use nu încurajează investitorii să investească în clădirile lor pentru un grad sporit de sustenabilitate, este o idee total greşită şi infirmată de cele două cazuri de „bune practici” de la nivelul municipiului Cluj-Napoca, şi anume Hotelul City Plaza, care a implementat o staţie de cogenerare de 200.000 Euro şi clădirea de birouri Olimpia Business Center, care a implementat panouri solare şi fotovoltaice la nivel de clădire, investind 40000 Euro.

Facilităţile fiscale obţinute în anul 2013 de cele două clădiri, care aveau certificări BREEAM in USE VERY GOOD, au fost de 35000 Euro pentru Hotelul City Plaza, respectiv 25000 Euro pt Olimpia Business Center. Practic, proprietarii acestor clădiri au reinvestit în clădirile lor sume mai generoase decât reducerile de impozite primite prin schemele de minimis.

Varga Attila: Dar semnatarii protestului susţin că BREEAM In Use presupune 3 părţi care pot fi obţinute independent, iar schema se bazează pe un chestionar de 90 de întrebări cu variante, fără nicio cerinţă minimă de îmbunătăţire a clădirii. Nu vi se pare totuşi cam puţin? Pentru o certificare energetică sunt suficiente îmbunătăţiri minime fie la nivel de anvelopă, fie prin eficientizarea instalaţiilor?

Alexandra Stoica: După cum am explicat mai sus, niciuna dintre schemele de evaluare – LEED, BREEAM, DGNB, etc,  nu impun cerinţe de îmbunătăţire a clădirilor. Proprietarii clădirilor pot alege să investească în îmbunătăţirea clădirilor pe care le deţin, obţinând un nivel superior de certificare.

Tocmai de aceea se şi numesc „scheme de evaluare a clădirilor verzi” şi nu „scheme de îmbunătăţire a clădirilor verzi”. De altfel, în majoritatea cazurilor, se şi întâmplă ca proprietarii clădirilor să-şi dorească un nivel superior de certificare şi să realizeze investiţii substanţiale în acest sens, conform celor mai sus exemplificate.

Diferența dintre BREEAM Standard și BREEAM In Use

Varga Attila: Dvs., ca specialist, aţi făcut multe certificări energetice la diverse clădiri din acest oraş. Vă rugăm să ne lămuriţi care este, până la urmă, diferenţa majoră dintre BREEAM Standard şi BREEAM In Use, cel atât de criticat? 

Alexandra Stoica: Principalul defect invocat în cadrul petiţiei îl reprezintă timpul mai scurt de implementare al sistemului Breeam In Use, în comparaţie cu schemele BREEAM Standard – care se referă la clădiri noi sau clădiri reabilitate major.

Această perioadă mai scurtă de implementare este perfect justificabilă, datorită faptului că sunt necesare probe din şantier, referitoare la anvelopa clădirii, la sistemele de instalaţii, la modul de colectare a deşurilor, etc.

La clădirile noi sau la cele supuse renovării majore, pentru obţinerea acestor probe, trebuie să treci prin toate etapele edificării sau renovării construcţiei, până la recepţia finală.

De regulă, procesul de construire este unul de durată, putând să se desfăşoare pe parcursul mai multor luni sau chiar ani – la clădirile cu suprafaţă desfaşurată mare.

Spre deosebire de cele două tipuri de mai sus (singurele considerate eligibile de către semnatarii petiţiei) mai sunt clădirile deja construite care, desigur, pot fi certificate într-o perioadă de timp mult mai scurtă, deoarece ele sunt gata edificate şi toate informaţiile constructive sunt cuprinse în Cartea Construcţiei.

Practic, în cazul acesta, culegerea datelor este mult mai uşoară, nu se aşteaptă după derularea şantierului.

Însă doresc să subliniez din nou aspectul foarte important că, indiferent de schema implementată, se evaluează sustenabilitatea clădirii, nu durata de implementare a schemei de evaluare.

De asemenea, o altă culpă pentru clădirile în folosinţă era faptul că proprietarii nu se simt motivaţi să investească în clădirile lor, fapt infirmat de exemplele anterioare.

Varga Attila: În comparaţie cu BREEAM In Use, în ce măsură BREEAM Europe Commercial 2009 sau BREEAM International Bespoke 2010 sunt formule mai viabile pentru încurajarea investitorilor să construiască clădiri mai performante ?

Alexandra Stoica: În conformitate cu cele afirmate mai sus, toate sistemele de certificare au criterii de evaluare care, în mare măsură coincid, şi anume: utilizarea terenului, transport, energie, apă, deşeuri, poluare, materiale, managementul clădirii.

Acestea sunt capitolele principale, pe baza cărora se face evaluarea atât pentru BREEAM in Use, cât şi pentru BREEAM Europe Commercial 2009 sau BREEAM International Bespoke 2010.

Performanţa superioară a clădirilor verzi nu derivă din schema de certificare aplicată, ci din dorinţa proprietarilor de a investi mai mult în anvelopa clădirii, în sistemele de instalaţii performante sau energii regenerabile care să polueze cât mai puţin aerul şi apa, în recircularea apei, în colectarea selectivă a deşeurilor, într-un sistem de  management responsabil al clădirii, etc. 

Varga Attila: Revenind acum la situaţia Clujului şi luând în calcul inclusiv Comunicatul de Presă emis de către Consiliul Român pentru Clădiri Verzi din data de 15 septembrie 2014, potrivit căruia auditul BREEAM In Use nu atinge obiectivele de transformare a pieţei propuse de referatul pe baza căruia a fost aprobat HCL 225/2012 şi HCL190/2014, în ce măsură s-a ţinut cont de această recomandare? De ce 100% dintre clădirile care au beneficiat de reduceri de taxe au fost evaluate, totuşi, prin BREEAM In Use? 

Alexandra Stoica: Cu toate că mă repet, doresc să subliniez din nou că nu schema de certificare face diferenţa, (în cazul de faţă BREEAM in Use), ci performanţele clădirii cu toate componentele ei asociate.

Apoi, aşa cum chiar dvs. precizaţi în cadrul întrebării, Consiliul Român pentru Clădiri Verzi a făcut afirmaţia respectivă în septembrie 2014, iar celelalte două acte legislative sunt datate 2012 şi martie 2014 – respectiv,  HCL 225/2012 şi HCL190/2014.

Ca atare, o afirmaţie ulterioară nu avea cum să afecteze nişte acte legislative anterioare. În plus, Consiliul Român pentru Clădiri Verzi, după cum s-a remarcat, este o Organizaţie Non Guvernamentala – ONG, deci NU are rol de autoritate publică în promulgarea actelor legislative.

Varga Attila: ONG-urile sunt de părere că HCL-ul nr. 131 din 25 martie 2014 al Consiliului Local din Timişoara, folosit ca model pentr noul HCL de la Cluj este incomplet şi ambigu, deci nu poate fi un model veritabil. Cum comentaţi aceasta?

Alexandra Stoica: HCL 131/25 martie 2014 al Consiliului Local Timişoara are un mare merit, şi anume acordarea facilităţilor fiscale gradual, în funcţie de nivelul de certificare dobândit de clădirea respectivă.

Nivelele superioare de certificare primesc reduceri de impozit semnificative, nivelele inferioare primesc reduceri de impozite mai mici. Sistemul este, din acest punct de vedere, mult mai echitabil.

Singura afirmaţie ambiguă o constituie menţionarea sistemului de certificare BREEAM cu toate cele 3 componente ale sale (economic, social şi de mediu).

Această ambiguitate a fost însă explicată chiar de către ONG-uri în textul scrisorii prin menţionarea faptului că cele trei componente sunt prezente, de fapt, în toate capitolele schemelor de certificare, într-o mai mică sau mai mare măsură.

Cazul hotelului din Cluj cu certificat energetic schimbat din A în C

Varga Attila: Ce ne puteţi spune despre cazul Hotelului din Cluj care, evaluat fiind în sistem BREEAM In Use, nivelul GOOD, a obţinut un certificat energetic clasa A, dar contraexpertiza a fost un certificat clasa C. Cum a fost posibil?

Alexandra Stoica: Cunosc cazul respectiv, pentru că l-am certificat BREEAM in Use. Doresc să subliniez aici faptul că nivelul de certificare după standardul BREEAM nu este corelat direct cu certificarea energetică după legislaţia românească.

Astfel, nivelul de certificare BREEAM se obţine prin punctaje ponderate ale capitolelor pe care vi le precizam mai sus: utilizarea terenului şi ecologie, apă, materiale, energie, poluare, deşeuri, management, sănătatea şi bunăstarea ocupanţilor, transport.

O clădire poate să fie performantă energetic, dar să obţină punctaje scăzute la transport, deşeuri, apă, utilizarea terenului şi ecologie, management, poluare – şi aceasta duce la încadrarea clădirii într-un nivel inferior de certificare, chiar dacă capitolele de energie şi materiale au punctaje superioare sau chiar bune.

Pe de altă parte, certificarea energetică, după legislaţia românească, depinde strict de consumul energetic, estimat în kWH/mp/an, al clădirii reale, în comparaţie cu o clădire standard.

În concluzie, nivelul de certificare BREEAM al unei clădiri nu poate fi corelat cu certificarea energetică, după legislaţia românească – datorită faptului că schemele BREEAM iau în calcul multitudinea de criterii descrise mai sus, iar certificarea energetică dupa legislaţia din România consideră doar consumul de energie în kWH/mp/an.

În ceea ce priveşte evaluarea clădirii în categoria energetica C, prin realizarea contraexpertizei care a fost precizată şi în scrisoarea ONG-urilor, această evaluare este cel puţin discutabilă.

Evaluatorul energetic nu a respectat una din prevederile de bază ale MC 001 – Metodologie de calcul a performanţei energetice a clădirilor – punctul I.2.

Evaluarea Performanţei energetice a clădirilor care solicită ca investigarea preliminară a clădirilor, cât şi evaluarea stării actuale, să se realizeaze prin comparaţia datelor de proiect cu analiza vizuală a clădirii şi a sistemelor de instalaţii pe teren.

Auditorul energetic însă NU a fost să viziteze clădirea auditată din cele comunicate de beneficiar.

Varga Attila: Cum vedeţi Dvs. viitorul certificărilor energetice în oraşul nostru?

Alexandra Stoica: Clujul a avut statutul de pionierat în promulgarea şi promovarea iniţiativelor aferente construcţiilor sustenabile şi este de dorit să se menţină şi pe viitor în Pole Position. Are, în fond, dreptul şi avantajul primului venit. Cred că, pentru Cluj, „Viitorul sună verde.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

{"email":"Email address invalid","url":"Website address invalid","required":"Required field missing"}
DIN ACEEAȘI CATEGORIE
19 ianuarie, 2022
Profesorul Achimaș, părintele Planului Național de Combatere a Cancerului: „Vom avea din ce în ce mai multe cancere de tratat”
8 noiembrie, 2021
Lupta cu cancerul de sân, o privire în culisele Institutului Oncologic din Cluj – INTERVIU cu profesorul Patriciu Achimaș-Cadariu
27 septembrie, 2021
Povestea Ie de Maramu
30 octombrie, 2020
Fondatorul companiei UTILBEN, Ruben Marian: De ce trebuie eradicată corupția fără întârziere
4 iunie, 2020
OPORTUNITĂȚI de investiții în pandemie INTERVIU cu Dan Mureșan, vicepreședintele Consiliului Național al IMM-urilor

Clusterul Mobilier Transilvan marchează 10 ani de activitate iar cu această ocazie la Centrul Regional ...

Clusterul Mobilier Transilvan marchează 10 ani de activitate: provocări și planuri de dezvoltare

Primăria Baciu se apropie de momentul finalizării a două proiecte de canalizare vitale pentru comună. ...

Primăria Baciu se apropie de momentul finalizării a două proiecte de canalizare vitale pentru comună

Începând cu luna iulie, cetățenii vor putea depune pe Ghișeul unic (aici) documentațiile tehnice pentru ...

Autorizație de Construire emisă ONLINE la Cluj

Consiliul Județean Cluj a reluat, în vederea continuării și finalizării, lucrările rămase de executat din ...

Consiliul Județean a reluat lucrările la drumul Luna de Sus-Băișoara-Buru

Primul parteneriat public-privat pentru prevenția bolilor cardio-vasculare a fost semnat la Cluj. Parteneriatul a fost ...

Primul parteneriat public-privat pentru prevenția bolilor cardio-vasculare a fost semnat la Cluj

Aeroportul Internațional Cluj anunță reluarea zborurilor regulate spre Malta, operate de compania aeriană Wizz Air, ...

Aeroportul Cluj anunţă reluarea zborurilor spre Malta

Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj anunță astăzi reluarea zborurilor directe spre Constanţa, una dintre cele ...

Aeroportul Cluj anunţă reluarea zborurilor spre Constanţa

În biserica ortodoxă română din Parla-Madrid a avut loc duminică, 19 iunie 2022, vernisajul expoziției ...

Expoziție de pictură a lui Flavius Lucăcel și întâlnire a scriitorilor sălăjeni cu cei din diaspora în Spania
Success message!
Warning message!
Error message!