CIFRELE CARE NE DESPART. Cât de departe suntem de țările dezvoltate ale UE

Clasa politică ar trebui să discute astăzi la Cotroceni foarte serios situaţia convergenţei României în Uniunea Economică şi Monetară europeană, crede Dan Matei Agaton, fost ministru al Tursimului. El a scris alături de Clement Sava un studiu pentru Golden Mind & Spirit, din care reiese că suntem departe de a fi realizat acest obiectiv, lucru dovedit de indicatorii economici atinşi de România în cadrul principalelor capitole.În fapt, România îndeplineşte doar doi din cinci indicatori de convergenţă, şi anume cei referitori la datoria publică (care face parte din sustenabilitatea poziţiei fiscale) şi la fluctuaţia cursului valutar.Problemele pe care România le are în privinţa convergenţei cu zona europeană se resimt în decalajele serioase care ne separă de ţările dezvoltate din UE.Aceste decalaje trebuie să devină o preocupare serioasă pe agenda de lucru a clasei politice româneşti. În caz contrar, diferenţele dintre România şi restul Europei se vor păstra, ba, mai rău, se vor accentua, cu efect direct asupra nivelului de trai al populaţiei, dar şi al dezvoltării societăţii pe ansamblu.Nici comparaţia cu Bulgaria nu e măgulitoare. Dacă în perioadele analizate, România îndeplineşte numai 2 din cele 5 criterii, Bulgaria ne-a depăşit cu mult, ea îndeplinind aproape toate cele 5 criterii, cu excepţia deficitului bugetar care însă este foarte aproape de limita stabilită.I. Indicatorii convergenţei nominale conform Tratatului de la Maastricht:1. Stabilitatea preţurilor – se calculează printr-o rată a inflaţiei cu cel mult 1,5 puncte procentuale mai mare faţă de media primelor 3 ţări din clasament. Rata inflaţiei României pentru 2011 a fost de 3,14%. Conform Anexei A1, ţările cu cea mai mică inflaţie din UE în 2011 au fost Suedia cu 0,4%, Malta cu 1,3% şi Irlanda cu 1,7%.Media inflaţiei din ţările cel mai bine poziţionate este aşadar de 1,13%. Acest lucru înseamnă că valoarea maximă acceptată pentru acest criteriu ar fi de 2,63%. Valoarea înregistrată de România a fost cu 0,62% mai mare faţă de limita acceptată. Pentru aceeaşi perioadă, rata inflaţiei Bulgariei, care a aderat la acelaşi moment cu România a fost de 2%, cifră care se încadrează în limita stabilită prin tratat.2. Stabilitatea cursului de schimb – dovedită pentru o perioadă de cel puţin 2 ani înainte de adoptarea monedei unice printr-un curs stabil faţă de Euro menţinut într-o bandă de variaţie ERM II de +/-15%.ERM, adică European Exchange Rate Mechanism, a fost introdus de către Comunitatea Europeană în martie 1979, ca parte a Sistemului Monetar European (EMS), pentru a reduce variabilitatea cursului de schimb şi pentru a atinge stabilitatea monetară în Europa, în pregătirea pentru Uniunea Economică şi Monetară, precum şi pentru introducerea unei monede unice, euro, care a avut loc la 1 ianuarie 1999.După adoptarea monedei euro, obiectul atenţiei a devenit legătura dintre monedele ţărilor din afara zonei euro si euro (având ca punct central moneda comună). Scopul a fost de a îmbunătăţi stabilitatea acestor monede, precum şi de a obţine un mecanism de evaluare pentru potenţialii membrii ai zonei euro. Acest mecanism este cunoscut sub numele de ERM2. Bulgaria şi România nu fac parte din ERM II la aceasta dată.Fluctuaţia cursului de schimb înregistrat de România în perioada decembrie 2010 – decembrie 2011 a fost de 0,6% confrom Anexei A2. În aceasta perioadă România îndeplineşte limita stabilită pentru acest indicator. În ceea ce priveşte Bulgaria, aceasta a stabilit un curs fix între leva şi euro încă din 2005.3. Rata dobânzii pe termen lung – trebuie să fie cu maxim 2 puncte procentuale mai mare faţă de media primelor ţări cu cea mai mică inflaţie. Mai exact, rata medie nominală a dobânzii pe termen lung din ultimul an luat în calcul nu trebuie să fie mai mare de 2 puncte procentuale faţă de media ratelor dobânzilor pe termen lung din acele trei state membre UE care stau cel mai bine la capitolul stabilitatea preţurilor.Potrivit site-ului Băncii Centrale Europene (după cum rezultă din Anexa A3), dobânda cu care s-a împru¬mu¬tat ţara noastră pe termen lung, în decembrie 2011, a fost de 7,21%. Ratele dobânzilor înregistrate de cele trei ţări menţionate mai sus sunt: Suedia 1,68%, Malta 4,43%, Irlanda 8,7%, media acestora fiind de 4,94%.La acest criteriu, valoarea maxima acceptata este de 6,94%. România a înregistrat şi la acest capitol o depăşire cu 0,27%. Bulgaria se încadrează şi în aceasta limită, având o rată a dobânzii pe termen lung în anul 2011 de 5,76%, adică mai mult de un punct procentual sub limita admisă.Sustenabilitatea poziţiei fiscale – care se divide în doi indicatori:4. Deficitul bugetar (max. 3% din PIB, conform ţintei stabilite prin tratatul de la Maastricht). În 2011, deficitul bugetar al României a fost de 4,35% din PIB, puţin mai mic decât cel stabilit cu FMI, respectiv de 4,4%.Pentru o comparaţie cu Bulgaria, având în vedere că ultimele informaţii publicate de Eurostat cu privire la deficitul bugetar sunt cele aferente anului 2010, am ales acest an ca bază pentru comparaţia cu ţara vecină. Din anexa A4 rezultă că deficitul bugetar al României în 2010 a fost de 6,9% din PIB.Din nou, deficitul bugetar al României este mai mult decât dublu faţă de cel de 3,1% înregistrat de Bulgaria, care s-a situat astfel foarte aproape de limita stabilită cu UE.5. Datoria publică (max. 60% din PIB). România a înregistrat o datorie publică de 33,3% din PIB în trimestrul III din 2011. La nivelul UE, o datorie publică mai mică decât cea a României se înregistra doar în Estonia (6,1%), Bulgaria (15%), aşadar la mai puţin de jumătate din datoria României, şi Luxemburg (18,5%).Prin comparaţie, la sfârşitul trimestrului III 2011, ţările cu cea mai mare datoria publică ca procent din PIB erau Grecia (159,1%), Italia (119,6%) şi Portugalia (110,1%). În perioada analizată (trimestrul III 2010 – trimestrul III 2011) România a înregistrat o creştere a datoriei publice faţă de Bulgaria care a înregistrat o scădere a acesteia (anexa A5). Observăm ca deşi România se încadrează în limita stabilită de tratatul de la Maastricht, este totuşi depăşită de Bulgaria şi la acest criteriu.II. Convergenţa reală – nu este definită ca atare prin tratate, dar se referă la gradul de dezvoltare şi de ridicare a unei ţări la performanţele economice ale zonei Euro. În literatura de specialitate au fost propuşi diferiţi indicatori care vizează productivitatea muncii, bunăstarea economică, competitivitatea externă sau inovarea. Pentru a analiza convergenţa reală a României am luat în considerare următorii indicatori:1. PIB / locuitor în preţuri curente – în anul 2010, România a avut un PIB/locuitor de 5.800 EURO/locuitor, respectiv 23,77% faţă de media UE27 de 24.400 EURO/locuitor.Conform Eurostat, PIB-ul României a crescut în 2011 cu 1,7% faţă de anul anterior, comparativ cu media UE27 care a crescut cu 1,6% (cifre preliminare). Acesta este singurul indicator pozitiv al României, dar trebuie avut în vedere că nu se datorează performanţelor economice româneşti, ci crizei care a făcut ca Europa dezvoltată să-şi încetinească ritmul de creştere. Dacă am face comparaţia cu ţările cu economie puternică din UE, iar nu cu ansamblul UE, indicatorul României ar fi inferior.2. Productivitatea muncii – în anul 2010, România are doar 43% faţă de media UE27.3. Patente (depuse la Biroul European de Patente) la 1.000.000 de locuitori – în 2009, România a înregistrat 1,79 patente faţă de media UE27 de 115,8, adică un procent nesemnificativ.4. Rata sărăciei – se calculează prin procentul de persoane aflate sub pragul sărăciei stabilit la 60% din venitul mediu net. Şi aici, avem o rată a sărăciei de 21,1%, faţă de 16,4%, rata din cadrul UE27.Bibliografie1. Banca Centrală Europeană http://www.ecb.int/home/html/index.en.html
2. Eurostat http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/
3. Banca Naţională a Bulgariei: http://www.bnb.bg/
4. Banca Naţională a României: http://www.bnr.ro/Home.aspx
5.http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/european_economy/2010/pdf/ee-2010-3_en.pdf
VEZI SI anexe studiu tintele de convergenta
Autori:
Clement Sava
Dan Matei Agathon Acest document reprezintă o analiză Golden Mind & Spirit.