Cluj-Napoca ar trebui să monteze plăcuțe bilingve, în română și maghiară, la intrările și ieșirile din oraș, după ce Tribunalul Cluj a dat câștig de cauză Fundaţiei European Committee Rights Hungarians Central Europe.
Procesul a fost intentat de către o studentă la drept din Cluj, Izabella Szocs, care a invocat Legea 215/2001 și Convenția Cadru de la Strasbourg pentru protecția minorităților naționale.
Primarul Emil Boc spune însă că nu există cadru legal care să oblige Primăria să monteze plăcuțe bilingve și se pregătește să atace hotărârea instanței de contencios de la Tribunalul Cluj.
”Există legi interne care nu permit amplasarea acestor plăcuțe. Vom vedea motivarea și vom ataca sentința”, a spus Emil Boc.
Între timp, reprezentanții Fundației se plâng de faptul că nereprezentarea celor 50.000 de maghiari din Cluj-Napoca prin aceste plăcuțe bilingve constituie un abuz la adresa lor.
Cum s-a câștigat în instanță
Legea administrației publice locale prevede că plăcuțele bilingve pot fi amplasate doar în localitățile în care ponderea unei minorități este de MINIM 20 la sută. La Cluj, recensământul din 2011 a relevat că avem 16 la sută etnici maghiari.
Președintele fundației olandeze, Gabor Landman, susține că acțiunea în justiție s-a bazat pe Convenția Cadru de la Strasbourg, care asigură drepturi și SUB procentul de 20%. ”Cluj-Napoca se încadrează la art 11 alin 3. Aceasta este o obligatie internationala a Romaniei. Conventia de asemenea asigura drepturi chiar si sub procentul de 20% al populatiei minoritare”, a declarat Gabor Landman pentru clujust.ro.
”Peste pragul de 20% unitățile administrativ- teritoriale NU AU DE ALES, sunt în mod imperativ și incontestabil OBLIGATE să respecte drepturile lingvistice, iar sub pragul de 20% trebuie să efectueze o analiză de oportunitate, altfel spus oferă o posibilitate administrației”, a explicat studenta în anul III la Drept, Izabella Szocs, pentru clujust.ro
Astfel, articolul 11 al Conventiei cadru de la Strasbourg prevede un criteriu de protecție a minorităților și în comunitățile unde numărul acestora e sub 20 la sută. Concret, este nevoie ca unitatea administrativ-teritorială să fie locuită ÎN MOD TRADIȚIONAL de minoritatea respectivă, să existe tradiție culturală, dar și cerință expresă din partea comunității minoritare.
SUNTEM ROMANI TRAIM IN ROMANIA SI SPUNEM NU BOZGORILOR CRIMINALI MAI VREAU SI DREPTURI LA NOI IN TARA DUPA CE AU OMORAT ROMANII LA IP TREZNEA MOISEI SA FIE JUDECATI.
ungurii sunt in ardeal de 1000 de ani si romanii de 100 de ani, cine e bozgor la Cuj???