Clujeanul Doru Lupeanu, autorul scenariului „Fața galbenă care râde”: „Nu îmi închipuiam cât de real o să retrăiesc la rândul meu povestea din film” VIDEO

Scenaristul Doru Lupeanu a scris poveștile pentru două dintre cele mai apreciate scurt metraje clujene, „Fața galbenă care râde” și „Superman, Spiderman sau Batman”, ambele apreciate și premiate la nivel internațional. De curând, Lupeanu a emigrat în Canada, ajungând să trăiască povetea pe care a scris-o pentru marele ecran. Între timp, a realizat și primul său scenariu de lung metraj.Reporter: Ați semnat scenariul la două dintre cele mai de succes scurt-metraje romanești: „Superman, Spiderman sau Batman” și „Fata galbena care rade”. Care credeți că a fost rețeta succesului celor două filme?Doru Lupeanu: Nu cred că există o rețeta pe care să o poți aplica, general, la toate scenariile. „Norocul” meu a fost să am alaturi, la ambele scurt metraje, echipe de profesioniști care s-au implicat foarte mult în tot ce a însemnat producția filmelor respective. Atât Constantin Popescu cât și Tudor Giurgiu, cărora le mulțumesc din suflet, și-au pus propria amprenta asupra poveștilor mele. Cât despre succes, sunt multe scurt metraje românești exceptionale, totul depinde cred și de o conjunctura favorabila și de modul în care scurt metrajele respective sunt promovate. Scurt metrajul care de fapt m-a și inspirat în a incepe sa scriu scenarii de scurt metraj a fost „Lampa cu căciula” a lui Radu Jude, film care de altfel a avut un mare succes international.Rep.: Cum v-ati apucat de cele două scenarii? Cât ați lucrat și ce v-a inspirat?D.L.: Ambele scurt metraje au fost scrise destul de repede. Scenariul pentru „Fața galbena care rade” l-am scris în ultima zi în care se mai puteau trimite aplicații pentru concursul HBO-TIFF, în 2007. Tot ce a urmat de atunci a fost o experiență extraordinara pentru mine, în lumea filmului. Pentru „Fața galbenă…” inspirația a venit dintr-o simpla întrebare pe care o aveam de ceva timp în minte: „Cât de departe ai merge în a-ți infrunta frica, doar pentru a fi alături de o persoana la care ții?”. Apoi am luat în calcul primii mei pași în lumea internetului și a calculatoarelor în care aveam permanent alături de mine teama de a nu apasa o tasta greșită și de a „distruge” calculatorul. Părinții mei au fost și ei o sursă bună de inspiratie :).Pentru „Superman, Spiderman sau Batman” inspiratia a fost nepoțica mea și felul în care vedea ea lumea la vârsta de 4-5 ani, o vârstă la care orice problema avea o solutie simpla și deseori fantastică.Rep.: Prin ce se diferentiaza cele doua scurtmetraje de celelalte de pe piața românească?D.L.: Subiectul e ceva ce poate le diferențiaza, dar, după cum spuneam, sunt foarte multe scurt metraje exceptionale în cinematografia noastra, doar mai putin cunoscute.Rep.: Care dintre ele este favoritul dvs. și de ce?D.L.: Nu am un favorit. Ambele filme au fost experiente unice pe care nu le pot compara cu usurință.Rep.: Ați emigrat în Canada. Se aseamana situatia dvs. actuala cu cea din „Fata galbena care rade”? I-ati învatat pe părinții dvs. să folosească messengerul?D.L.: În totalitate :). La momentul la care am scris „Fața galbena…” nu cred că-mi închipuiam cât de real o să retrăiesc la rândul meu povestea. Părinții mei au ajuns acum cunoscatori în lumea messengerului și a internetului, dar încă îi mai văd încurcandu-se în butoane și conexiuni. Au norocul însa sa aiba un bun ghid alaturi, în persoana fratelui meu.Rep.: Ce planuri de viitor aveti în ceea ce privește cinematografia?D.L.: Sper să am suficiente idei în continuare pentru a continua sa scriu. Am terminat de curand primul meu scenariu de lung metraj și o sa vad în ce fel și dacă va prinde viata pe ecrane. Cu toate acestea scrisul rămâne un hobby pentru mine și voi continua să scriu atat timp cât voi simti plăcerea scrisului.Rep.: De ce credeti că românii nu acorda suficientă atentie scurt metrajelor, acestea fiind mai apreciate la nivel international decat în țară?D.L.: Nu cred ca exista o diferentiere clară între romani și alte natii. Scurt metrajele au în general o viață a lor, cu precadere festivaliera (dacă o pot numi asa). Prea putine scurt metraje ajung sa fie prezentate în circuitul cinematografelor, majoritatea fiind prezentate în cadrul festivalelor de film. Cu toate acestea au existat la noi incercari laudabile de a prezenta scurt metraje, la pachet, în cinematografe.Rep.: Care sunt filmele dvs. preferate și de ce?D.L.: Am o lista lungă de filme preferate, de la comedii la drame sau science-fiction. Ce le aseamana, cred, e faptul că toate reusesc să mă transpună într-o poveste bine închegata, fără note fortate sau false.Rep.: Când veți reveni în Romania?D.L.: Cât de repede și de des posibil :).