CNS Cartel Alfa Cluj le face program candidaților: buget participativ, desfiinţarea ghetoului Pata Rât, 4% pentru cultură, reducerea traficului auto în centru

Instituirea bugetului participativ, implicarea organizaţiilor civice şi instituţiilor academice în elaborarea planurilor de dezvoltare locală, deschiderea curţilor şcolilor în afara programului pentru cei care vor să facă sport, redarea Parcului Feroviarilor comunităţii locale, desfiinţarea ghetoului Pata Rât prin elaborarea unei strategii privind un program integrat de locuire şi incluziune socială, diferenţierea Culturii în Bugetul Local și alocarea pentru 2013 a 4% acestui domeniu. Acestea ar fi doar câteva dintre revendicările şi propunerile societăţii civile pentru candidaţii la primăria clujeană centralizate și făcute publice de Cartel ALFA Filiala Cluj.Multe dintre aceste revendicări se află și pe lista mișcării de stânga Grupul pentru Actiune Sociala, printre ai cărei inițiatori se numără Adrian Dohotaru.Potrivit Cartel Alfa, practicile clientelare curente, corupţia politică şi inegalitatea sistemică în accesul la luarea deciziei i-au îndepărtat pe cetăţeni de la viaţa oraşului.”Percepţia generală este că politica a devenit confiscată de un număr restrâns de oameni provenind din clasa politică şi din mediul de afaceri.Votul acordat odată la câţiva ani nu are cum să îndrepte lipsa participării civice la treburile publice, de aceea e necesar ca democraţia electorală să fie îmbunătăţită prin mecanisme participative, care să ofere cetăţenilor şansa de a fi mai bine reprezentaţi, dar şi de a contribui la deliberările cu privire la soarta comunităţii din care fac parte”, se arată în comunicatul semnat de Valentin Ilcaș, președintele Cartel Alfa Cluj. Iată și revendicările:Propuneri Transparenţă şi creşterea participării la luarea deciziilorInstituirea bugetului participativ. În afara aleşilor locali, cetăţenii pot participa direct la repartizarea taxelor, aşa cum se întâmplă în sute de alte oraşe din lume. Bugetul participativ este un mecanism care permite implicarea directă a cetăţenilor şi a organizaţiilor societăţii civile în gestionarea oraşului, alături de clasa politică.În oraşe ca Porto Alegre, zeci de mii de cetăţeni se întâlnesc în cartierele oraşului şi aleg priorităţile de investiţie în zona în care locuiesc. Până la 17% din bugetul oraşului este distribuit prin mecanisme participative.Cum funcţionează? Municipiul e împărţit în mai multe sectoare. Cetăţenii se întâlnesc regulat în şcoli, primării de cartier, spaţii publice deschise.Pe baza resurselor existente şi a unui maxim de buget repartizat în fiecare zonă, cetăţenii deliberează şi apoi decid, prin vot sau consens, asupra propunerilor de investiţii publice necesare în cartierul în care locuiesc. Cetăţenii îşi aleg delegaţi care discută detaliile tehnice ale implementării proiectelor cu funcţionari municipali, experţi, consilieri locali, primar. Apoi, se formează comitete de monitorizare a proiectelor alese.Sumele sunt invers proporţionale în raport cu calitatea vieţii din cartiere. Calitatea vieţii se evaluează pe baza unui index ce ia în calcul veniturile, infrastructura, accesul la servicii publice etc. În urma unui studiu de impact, bugetul participativ poate fi adoptat printr-o Hotărâre de Consiliu Local.Implicarea organizaţiilor civice şi instituţiilor academice în elaborarea planurilor de dezvoltare locală, inclusiv a planului urbanistic general şi a planurilor urbanistice zonale, precum şi în elaborarea politicilor locale şi a bugetelor locale aferenteSusţinerea, inclusiv financiară, a organizaţiilor civice din diverse domenii (social, cultural, sportiv, medical, etc.) care contribuie la atingerea obiectivelor planurilor de dezvoltare localăConsultări lunare la primărie cu organizaţii ale societăţii civile. Instituirea unor audieri publice în Consiliul Local permite dezbaterea ciclică, lunară la a unor probleme administrative şi politice curente alături de organizaţii ale societăţii civile, cetăţeni, asociaţii de proprietari etc.Întâlnirile să fie dublate de organisme asemănătoare comisiilor de dialog social care să permită aprofundarea unor relaţii de parteneriat social între diverse instituţii publice locale, organisme non-guvernamentale şi cetăţeni. Consultările să fie corelate cu un Plan Anual de Acţiune Civică, care să stabilească anumite obiective pentru autoritatea publică locală, care să fie implementate prin intermediul unor focus grupuri, dezbateri publice pe teme de interes local şi judeţean, monitorizări cetăţeneşti etc.Propuneri Spaţii publice de calitateApărarea, menţinerea şi dezvoltarea suprafeţelor şi dotărilor din patrimoniul public cu funcţiuni ne-economice deschise direct cetăţenilor (spaţii verzi, terenuri de joacă, terenuri de sport, zone de agrement etc.) şi încetarea conversiei lor în teren pentru construcţii sau trecerii lor în proprietate sau folosinţă privată chiar dacă se face pentru dotări utile publicului ex. locuinţe, spaţii comerciale etc.Iniţierea unor politici publice de regenerare urbană a cartierelor de locuinţe colective, pe baza unei planificări participative integrate (trafic, parcări, spaţii verzi, infrastructură, echipamente, dotări publice, activităţi economice), cu accent pe calitatea mediului rezidenţial şi în mod special pe calitatea reţelei de spaţii şi dotări publice / comune.Reamenajarea, pe baza unor concursuri de soluţii, a unor spaţii publice aflate în cartierele de locuinţe mici, în vederea realizării unor centre de cartier atractive: Piaţa Karl Liebknecht, Piaţa Ion Agârbiceanu, 7 străzi, Piaţa 1948 (Paris/Barbu Patriciu), intersecţia Pajiştii/Păstorului, intersecţia Călan/Henri Barbusse etc.Deschiderea curţilor şcolilor în timpul după-amiezilor, weekendurilor şi vacanţelor şi permiterea pătrunderii gratuite şi generale pe terenurile de sport din incinta acestora. Soluţiile de acces şi amenajări noi în curţile şcolilor să fie găsite în urma consultărilor cu Inspectoratul şcolar Judeţean, direcţiunea şcolilor, comitete de părinţi şi elevi. Potrivit unor calcule realizate alături de reprezentanţi ai Inspectoratului şcolar, cantitatea de spaţii de joacă din oraş s-ar dubla (cel puţin) dacă un astfel de sistem simplu de acces s-ar pune în practică.Continuarea proiectului de amenajare a malurilor Someşului, pe baza unor concursuri de soluţii. Prioritizarea segmentului de legătură între zonele deja amenajate (Grigorescu / parc Haţieganu) şi centrul istoric, în vederea realizării unei legături pietonale/ciclistice între cele două zoneRedarea Parcului Feroviarilor (5,5 hectare), al doilea parc clujean ca mărime cu acces gratuit după Parcul Central, comunităţii locale. În urma consultărilor şi negocierilor cu societatea civilă, comunitatea locală, clubul de fotbal CFR care gestionează parcul pe baza unui contract de asociere cu SNCFR, regionala SNCFR şi autorităţile locale, pot fi găsite soluţii mai bune de reintegrare a parcului în circuitul urban faţă de proiectul clubului de fotbal care asimilează arealul unei baze sportive pentru fotbaliştii CFRÎnchiderea pentru trafic auto a părţilor laterale din Piaţa Unirii până la sfârşitul anului 2013Negocieri cu UBB. Iniţierea de către Consiliul Local şi societatea civilă a unor negocieri cu noua conducere a Universităţii Babeş-Bolyai pentru ca Parcul Iuliu Haţieganu şi Grădina Botanică să fie deschise gratuit accesului public, urmând bunul exemplu al USAMV de deschidere a bazei de cercetare ca parc şi instituind ca doar în anumite porţiuni intrarea să fie condiţionată de taxeStoparea traficului auto pe malul lacului Gheorgheni şi a construcţiilor preconizate pe malul lacului. Amenajarea arealului din preajma lacurilor din Gheorgheni în urma unui concurs de proiecte şi în urma deliberărilor colective, astfel încât aceste spaţii să nu mai fie zone de tranzit spre mall, ci locuri valoroase în sine, aşa cum au existat în trecut ca spaţii de socializare şi de loisirContinuarea proiectului de amenajare a Canalului Morii, pe baza unor concursuri de soluţii, în conformitate cu petiţia semnată de aproape 1.500 de clujeni şi valorificarea lui ca zonă pietonală, cu apă curată, vegetaţie şi aer respirabil. Prioritizarea segmentelor de importanţă turistică (descoperirea canalului pe str. Argeş şi str. Iuliu Hossu / Bariţiu) şi a celor cu impact asupra cartierelor de locuinţe (Mărăşti)Reconfigurarea bazei sportive din zona Pârăului Calvaria şi din apropierea străzilor Parâng şi Mehedinţi prin mecanisme consultative şi consensuale, astfel încât cel mai mare areal de socializare din Mănăştur să se bucure de concursul autorităţilor publice printr-o reabilitare temeinicăRenunţarea la radioul din staţiile de autobuz RATUC, în condiţiile în care radioul emite disproporţionat de reclame în raport cu informaţiile de ordin public şi constituie o sursă de poluare fonică şi propagandă publicitară. Limitarea drastică a afişajelor publicitare de mari dimensiuni pe clădirile centrale şi pe blocurile din cartierele clujeneRealizarea unor acoperişuri înierbate pentru creşterea numărului de spaţii verzi şi stimularea asociaţiilor de proprietari de a realiza oaze verzi deasupra blocurilor prin deduceri de taxeGradini publice. Transformarea terenului viran cuprins între străzile Observatorului, Rapsodiei şi Lunii într-o grădină publică de cartier, prin reglementarea ei ca spaţiu verde în PUG şi prin amenajarea ei ca spaţiu public. Conform PUG aflat în vigoare, terenul are destinaţie spaţiu verde (V1b). Modificarea acestei destinaţii nu îşi găseşte justificare în condiţiile situaţiei precare a spaţiilor verzi în general în Cluj şi cu precădere în cartierul Zorilor.Plantarea unei păduri pe suprafața actualei rampe Pata Rât după ce se va închide situl și la finalul lucrărilor de ecologizareReluarea/accelerarea demersurilor pentru îndepărtarea construcţiilor ilegale, cu prioritate asupra acelora cu impact semnificativ asupra imaginii oraşului, a siguranţei publice şi a calităţii vieţii (Piaţa Mărăşti, Hotel Cristian)Dezbateri pe tema investitiilor pe terenurile libere. Inventariere, cartare, publicare şi gestionare transparentă a resurselor de teren aflate în proprietate publică (domeniul public al municipiului Cluj şi domeniul privat al municipiului Cluj). Organizarea unor dezbateri publice privind oportunitatea investiţiilor pe aceste terenuri sau privind trecerea terenurilor din domeniul public în cel privat, respectiv concesionarea/vînzarea acestoraIniţierea unor politici de achiziţie de terenuri şi/sau imobile pentru realizarea de obiective de utilitate publică de importanţă locală (dotări, spaţii verzi, obiective sociale, culturale etc)Asigurarea calităţii urbanistice şi arhitecturale a investiţiilor publice prin organizarea de concursuri de soluţii cu participare internaţionalăCrearea unei platforme de cooperare între administraţia locală şi universităţi (de exemplu, studenţii la arte ar putea fi încurajaţi să folosească faţadele blocurilor din cartiere pentru finalizarea unor lucrări de licenţă, iar studenţii arhitecţi ar putea fi încurajaţi să gândească căi ieftine şi eficiente prin care spaţiul urban poate fi îmbunătăţit, cum e spaţiul de sub podurile mari.Propuneri EconomieFacilităţi fiscale pentur investitori. Atragerea investitorilor străini şi autohtoni prin asigurarea unor facilităţi fiscale pe termen lung 5-10 ani (reduceri sau scutiri de impozite şi taxe, concesionări), dar cu angajamente ferme şi concrete din partea investitorilor privind: menţinerea unui anumit număr de locuri de muncă sau creşterea anuală a numărului de locuri de muncă proporţional cu nivelul investiţiei, dezvoltarea infrastructurii, asumate cu garanţii şi penalităţi pentru nerespectarea acestoraÎncurajarea agricultorilor locali prin amenajarea mai multor pieţe de desfacere şi scăderea taxelor pentru vânzarea la standurile din pieţele ţărăneşti la 100 lei / lună / stand sau praguri mai miciLocuri de muncă. Promovarea măsurilor afirmative şi a responsabilităţii sociale corporatiste în vederea asigurării accesului la locuri de muncă decente şi la cursuri de (re)calificare profesională a persoanelor aparţinând unor categorii sociale dezavantajate (în colaborare cu Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, dar şi cu companii private şi de stat)Măsuri de protecţie socială. Măsuri afirmative în vederea angajării persoanelor aparţinând unor categorii sociale dezavantajate în cadrul activităţilor economice realizate prin buget public, şi/sau public-privat (de exemplu construcţii, spaţii verzi, etc.)Susţinerea prin măsuri afirmative a iniţiativelor din domeniul economiei sociale care urmăresc capacitarea economică a categoriilor dezavantajate (de exemplu, asigurarea pieţei de desfacere pentru produsele rezultate din aceste activităţi economice prin implicarea în acest demers a tuturor instituţiilor publice locale)Propuneri Incluziune SocialăIntegrarea perspectivei incluziunii sociale în toate politicile locale sectoriale (dezvoltare infrastructurală şi locuinţe, cultură şi educaţie, asistenţă socială şi medicală), astfel încât incluziunea socială să devină unul dintre obiectivele orizontale ale dezvoltării localeAbordarea integratoare a problemei excluziunii sociale, inclusiv crearea unei unităţi pentru incluziune şi coeziune socială la nivelul primăriei, şi capacitarea administrativă şi profesională a acestei unităţiAsumarea perspectivei dezvoltării teritoriale în vederea reducerii disparităţilor dintre diferitele zone ale Clujului şi a asigurării coeziunii socialeCreşterea fondului locativ public prin construire de locuinţe sociale şi locuinţe de necesitate care respectă standardele minimale prevăzute în legea locuirii, precum şi eliminarea practicilor de evacuare forţată în vederea asigurării efective a dreptului la locuire a tuturor cetăţenilor în conformitate cu reglementările internaţionaleSusţinerea măsurilor de desegregare şcolară în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean în vederea asigurării accesului copiilor dezavantajaţi de etnie romă la educaţie şcolară de calitateAsigurarea accesului la învăţământul obligatoriu a tuturor copiilor care locuiesc în oraş, şi a derulării unor programe educaţionale dedicate adulţilor şi prin sprijinirea din fondurile publice a organizaţiilor civice din domeniuRevizuirea criteriilor de acordare a locuinţelor sociale stabilite prin HCL 389/2010 şi eliminarea favorizării excesive a persoanelor cu nivel de educaţie superior, care pot beneficia de locuinţe ANL în locul celor sociale. Propunem criterii favorabile familiilor cu mulţi copii în care cel puţin un părinte lucrează, respectiv persoanelor cu handicap sau boli cronice graveSprijinirea iniţiativelor publice şi private care asigură îngrijirea persoanelor cu nevoi speciale, inclusiv garantare adăpost, hrană, asistenţă medicală, socială şi juridică (persoane în vârstă, persoane cu dizabilităţi, familii monoparentale, persoane cu boli cronice, persoane fără adăpost, victimele violenţei domestice, victimele traficului de persoane, tineri instituţionalizaţi etc.)Îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă socială şi medicală oferite de Departamentul de asistenţă socială şi medicală al primăriei (asigurarea numărului necesar de personal calificat, dezvoltarea permanentă a resurselor umane, alocarea unui buget corespunzător derulării activităţilor propuse în vederea răspunderii la nevoile identificate)Creşterea numărului de locuri din creşe publice care se aloca pe criterii sociale de la 5% (procentul actual) la 10%. Conform Administraţiei Creşelor, în municipiul Cluj-Napoca există doar 473 locuri în creşele publice, din care în prezent doar 5%, deci doar 22 de locuri, se acordă pe criterii sociale. Numărul ar trebui dublatSubvenţionarea accesului la grădiniţă a copiilor preşcolari din familii cu venituri reduse, indiferent de statutul ocupaţional al părinţilorDesfiinţarea ghetoului Pata Rât, cel mai mare din Europa în preajma unei gropi de gunoi, prin elaborarea unei strategii privind un program integrat de locuire şi incluziune socială în zona metropolitană Cluj (2012-2020), printr-o colaborare între Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca, Asociaţia Metropolitană Cluj, Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, Consiliul Judeţean, şi experţi din partea societăţii civile şi universităţii, şi integrarea acestei strategii în planurile de dezvoltare locală, metropolitană şi regională.Este necesară implementarea, cu începere din 2012, a unui proiect pilot dedicat comunităţilor marginalizate de romi din Pata Rât, unde trăiesc peste 2.000 de persoane, care să răspundă nevoilor de locuire ca parte a unui program integrat cu măsuri educaţionale, ocupaţionale, de sănătate publică, dezvoltare comunitară şi desegregare, şi integrarea acestuia în planul de dezvoltare locală.De asemenea, propunem sesizarea Ministerului de Dezvoltare Regională, Ministerului de Afaceri Europene şi altor ministere de resort, precum şi al Secretariatului General al Guvernului, al actorilor responsabili pentru implementarea Strategiei Naţionale pentru Incluziunea Socială a Romilor, în legătură cu disponibilitatea autorităţilor locale clujene de a implementa proiecte pilot şi măsuri inter-sectoriale prin utilizarea fondurilor europene accesibile în acest scop cu începere din 2012. Credem că în lipsa unei strategii de incluziune socială pe termen mediu şi lung candidatura oraşului Cluj, cu valorile sale multiculturale afişate, la titlul de capitală culturală europeană este puternic periclitatăÎnfiinţarea în 2 ani a unui Spitalul Judeţean de Urgenţă Cluj, proiect asumat anterior de Primăria Cluj şi care a fost abandonat ulterior cu toate că o parte din banii alocaţi au fost cheltuiţi, constucţia fiind neterminatăPropuneri Transport Durabil:Promovarea transportului în comun şi descurajarea celui automobilistic, precum şi pe promovarea formelor nepoluante de transport (pietonal şi cu bicicleta) şi a celor cu impact de mediu redus prin natura sursei de energie (ex. electrică) sau prin tehnologie performantă de diminuare a emisiilor. Criteriile potrivite ţin cont de nivelul de emisii de noxe dar şi cele de zgomot, vibraţii şi spaţiul ocupat în deplasare şi staţionare.Realizarea unei reţele coerente de piste şi alte căi de comunicaţie specifice pentru biciclete în întregul oraş de calitate adecvată (de exemplu respectând lăţimea de minim 1,50 metri pe sens plus spaţii de siguranţă, marcare şi semaforizare corespunzătoare, ridicarea maşinilor care le blochează etc.), care să nu ia din puţinul spaţiu ce a mai rămas pietonilor, trebuie să se înceapă prin interconectarea zonelor de maxim interes, cum sunt zona centrală, principalele cartiere, zonele comerciale şi de agrement, marile unităţi de învăţământ şi industriale).Cerem realizarea de rastele şi alte facilităţi adecvate de parcare în siguranţă a bicicletelor (în toate zonele de interes public, precum şi în cartierele de blocuri, campusurile universitare şi alte zone unde parcarea lor în siguranţă este acum o mare problemă) şi deschiderea pentru traficul bicicletelor în ambele sensuri a străzilor care au la ora actuală regim de sens unic şi exceptarea bicicletelor de la alte restricţii de circulaţie sau staţionare impuse pentru vehicule, cum sunt benzile rezervate pentru transportul în comun sau aleile şi străzile pietonaleRealizarea de parkinguri peri-centrale care să decongestioneze parţial centrul oraşului de traficul auto şi extinderea de spaţii pietonale în centrul oraşului, astfel încât clujenii să se bucure de cât mai multe spaţii de socializare şi relaxarePropuneri CulturăDezvoltarea unei noi Strategii a Municipiului Cluj-Napoca pentru domeniul Culturii, astfel încât proiectul Cluj Capitală Culturală Europeană şi programul său de activităţi şi investiţii pe termen lung să fie integrat în noua Strategie CulturalăDiferenţierea Culturii în Bugetul Local de alte domenii – Tineret, Educaţie, Sport şi creşterea bugetului Culturii pentru 2013 la 4% din valoarea bugetului local. Fondurile care au o destinaţie culturală dar sunt operate dintr-un alt capitol bugetar – de exemplu relaţii externe – să fie alocate şi cheltuite respectând priorităţile agreate prin strategia culturalăCreşterea transparenţei şi calităţii selecţiei/proceselor decizionale care stau la baza cheltuielilor din bugetul local pentru cultură – reformarea sistemului de acordare a finanţărilor, realizarea selecţiei printr-o comisie de experţi independenţi, publicarea anunţurilor şi rezultatelor selecţiilor, precum şi a rezultatelor proiectelor sprijinite anual de municipalitateDefinirea unor mecanisme de finanţare – bazate pe principiul accesului egal, competitivităţii, transparenţei şi responabilităţii publice (proiecte multianuale/proiecte prioritare – finanţări alocate multianual pentru proiecte reper ale vieţii culturale clujene, proiecte anuale – concurs anual de selecţie, mecanisme complementare – procent pentru artă – alocarea unui procent din taxele pentru proiectele de dezvoltare/investiţiile în infrastructuri noi în susţinerea de proiecte culturale care să genereze conţinut cultural în aria de impact a investiţiei)Menţinerea echilibrului între infrastructură şi producţia culturalăÎnfiinţarea în parteneriat cu asociaţiile din domeniu, teatrul şi operele din Cluj a unui teatru de vară, într-un spaţiu din zona centrală amenajat corespunzător (Piaţa Unirii, Parcul Feroviarilor, Cetăţuie etc.), studenţii la facultăţile de profil sau artişti ai instituţiilor de cultură, debutanţi în mod special, sa poată presta diferite acte artistice în beneficiul clujenilor. Aceasta zonă sa fie decretată kilometru zero al culturii, unde se vor putea organiza şi expoziţii, târguri sau vânzări de carte, performance-uri, artă tradiţională etc.Reglementarea situaţiei artiştilor stradali (cântăreţi, pictori, caricaturişti etc.), astfel încât aceştia să-şi poată desfăşura liber activitatea fără intervenţia poliţiei (sau organizarea unui concurs anual pentru artişti stradali cu o comisie de specialitate contractată de primărie, care să acorde legitimaţii de artist stradal pentru un an număr limitat de artişti