Consiliul Județean Cluj menține în stare DEZASTRUOASĂ un drum spre o ZONĂ TURISTICĂ SUPERBĂ din Măguri Răcătău, lăsând în stare de perplexitate turiștii care se întreabă cum pot unii să dea cu piciorul șansei de a se dezolta când au parte de astfel de binecuvântări din partea naturii.
Dezvoltarea turistică a unei zone pitorești din Munții Apuseni, situată pe raza comunei Măguri Răcătău, parte a arealului protejat Natura 2000, este afectată de dezinteresul si incapacitatea aparentă a Consiliului Județean Cluj de a asfalta 6,5 km din DJ 107 T. Un drum mai prost decât unul comunal, după cum bine spune primarul comunei, Petrică Prigoană, dar totuși un drum folosit de turiști pentru a ajunge la pensiunile din amonte.
Cele patru pensiuni așazate de-a lungul DJ 107 T au o capacitate de cazare de aproximativ 200 de locuri. Multe alte unități de cazare nu s-au mai deschis. Cine vine să investească într-o zonă cu drumul praf și pulbere?
Primarul ne-a declarat că șeful Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi Privat al Judeţului Cluj, Mircea Avram, a promis sus și tare că va demara lucrările de asfaltare a celor 6,5 km de drum în 15 iunie 2015, însă comuna s-a ales doar cu vorbele.
Ca o paranteză, dacă nu s-au asfaltat nici măcar 6,5 km de drum, prinși în primul masterplanul de transport conceput pentru judeţ, cât de suprarealist e obiectivul RAADPP, regie care funcţionează sub autoritatea CJ Cluj şi care administrează drumurile judeţene, privind asfaltarea a 1.000 de km de drumuri județene, chiar și cu un termen generos de execuție – anul 20120, menționat în același document?
“Pentru comuna noastră, lipsa infrastructurii e cea mai mare problemă. Turiștii care ajung la pensiuni nu se mai aventurează a doua oară pe la noi pentru că își rup mașinile prin gropi. Au fost grupuri cu autocare, aceeași reacție. Acest lucru înseamnă bani mai puțini la bugetul local, stoparea dezvoltării. Investitorii mai trec pe la primărie și ne întreabă dacă se va face drumul vreodată. Eu ce pot să le spun, dacă de 4-5 ani consiliul județean ne tot promite că asfaltează și niciun utilaj nu se vede la orizont?”, spune primarul Petrică Prigoană. Primarul se teme că dacă intenția privind desființarea sau restructurarea RAADPP se va concretiza, master planul care a dat speranțe comunei va fi lasat de izbeliște.
Problemele de infrastrutură rutieră au sărăcit de asemenea și satul Măguri, unde trăiesc peste 1200 de suflete. După cum subliniază primarul, firmele care colectează lapte nu au mai ajuns prin acest sat aflat la pete 1250 de m altitudine, astfel încât oamenii aruncă laptele la animale.
Tot din cauza stării proaste a drumului, serviciul de salubrizare nu poate fi asigurat în sat cu mașinile de gunoi achiziționate de societatea înființată de primărie. Gunoiul este ridicat din când în când de un tractor cu remorcă iar oamenii mai aprind deșeurile, ca-n evul mediu.
Localnicii trăiau și din vânzarea și prelucrarea lemnului, însă aceste afaceri au fost temperate de controale draconice. Speranțe ar veni dinspre turism. Dar investitorii care vor să dezvolte un business în turism, deci să ofere locuri de muncă localnicilor și să dezvolte economia pe orizontală, sunt descurajați de starea dezastruoasă a infrastructurii.
Știre în curs de actualizare.