Centrul Regional de Supraveghere Ecologica „Muntii Apuseni” (CRSE) se opune din rasputeri proiectul imobiliar privind construirea unei statiuni de schi in zona naturala protejata Padis-Lazuri din Parcul Natural Apuseni. Preşedintele CRSE, Mihai Togor, sustine ca proiectul apartine unui grup de oameni de afaceri condus de Viorel Popa prin SC Compania de Turism, Hoteluri şi Restaurante „Padiş”. Fost patron al firmei Cibela, Popa a stat in trecut in arest preventiv fiind acuzat de comiterea mai multor infractiuni economice.Terenul de 85,94 hectare pe care se propune construirea statiunii este situat, potrivit OM 552/2003 şi a hărţii publicate pe site-ul Ministerului Mediului şi Pădurilor pe teritoriul Zonei de Conservare Specială a Parcului Natural Apuseni (zonă de protecţie integrală.In astfel de zone, explica Togor, legea interzice cu desăvârşire activităţile de construcţii-investiţii cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate şi/sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale.”Terenul a ajuns în proprietatea acţionarilor într-un mod suspect prin trei schimburi de teren aprobate de Consiliul Local al Comunei Lazuri de Beiuş (…). Diferenţa de teren dată la schimb – 85,94 ha faţă de 42,37 ha primite”, afirma presedintele CRSE.Potrivit acestuia, societatea comerciala spera sa primeasca fonduri guvernamentale prin Programul „Superschi în Carpaţi” initiat de Ministerul Turismului. „În varianta iniţială a legii, zona Padiş nu era, după cum e normal, fiind o arie naturală protejată, inclusă în acest program. Ca urmare a unui lobby al persoanelor interesate, zona Padiş a fost introdusă în lista destinaţiilor fondurilor guvernamentale în baza programului „Superschi / Focus Schi în Carpaţi” – Legea 41/2006”, sustine Togor.
Proiectul Padiş-Lazuri
padis 1
In opinia ecologistilor de la CRSE, proiectul aduce grave prejudicii unei arii naturale protejate unice- carstul împădurit PADIŞ, fiind şi în totală contradicţie cu statutul de arie protejată avifaunistică, rezolvările propuse pentru diverse chestiuni tehnice şi problemele de mediu conexe acestui proiect vor duce, dacă vor fi aplicate, la fracţionarea unor habitate prioritare şi culoare ecologice, dezechilibre privind freaticul carstic şi distrugeri iremediabile ariilor naturale protejate, culminând cu punerea în pericol a rezervaţiei ştiinţifice- MOLHAŞURILE DE LA IZBUCE. Pârtiile ar afecta şi Biserica Moţului, care este declarată rezervaţie naturală prin Legea 5/2000, mai afirma Mihai Togor.In opinia acestuia, proiectul nu este benefic din punct de vedere economic populaţiei din raza celor cinci comune pe teritoriul cărora se află zona propusă pentru dezvoltare a proiectului pentru ca beneficiarii principali sunt acţionarii la SC Compania de Turism, Hoteluri şi Restaurante „Padiş”.”SC Compania de Turism, Hoteluri şi Restaurante „Padiş” vor face o afacere imobiliară profitabilă si au şi perspectiva să beneficieze de fonduri structurale şi de fonduri alocate de guvern, prin sprijinul activ, manifestat deschis, al unor persoane din conducerea judeţului şi chiar din guvern”, declara Togor.
Valoarea ştiinţifică şi de patrimoniu a zonei
Această zonă (molhaşurile/turbăriile de la Izbuce), se numără printre primele 5 ca importanţă ştiinţifică din S-E Europei. Ea este investigată ştiinţific de către echipe de cercetători din ţară şi străinătate, sprijinite cu fonduri naţionale şi UE. Importanţa ştiinţifică a acestei zone este arătată şi confirmată de documente emise de autorităţi competente şi cu atribuţii decizionale în domeniu APNAp (Plan management), Consiliul Ştiinţific al PNAp, Academia Română, Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” şi Institutul de Cercetări Biologice din Cluj- care a redactat studiul pentru declararea ca arie naturală protejată a PNAp.Există 35 de tipuri de habitate protejate- dintre care 7 prioritare- 6110, 6210, 6230, 7110, 9180, 91D0, 91E0; 13 specii de mamifere- 1 prioritară- Canis lupus; 3 specii de reptile şi amfibieni; 10 specii de nevertebrate- 3 prioritare- Austropotamobius torrentium, Callimorpha quadripunctaria; 4 specii de plante- 1 prioritară Campanula seratta
Culisele proiectului
padis 2
Mihai Togor a prezentat si modul in care a devenit posibil proiectul statiunii de schi in zona Padis sub coordonarea SC Compania de Turism, Hoteluri şi Restaurante „Padiş” SRL:• a fost forţata introducerea în Zonă de Dezvoltare Durabilă (zonă în care se permit construcţiile) a suprafeţei de teren aferentă „staţiunii” eşuând, Consiliul Ştiinţific respingând solicitarea- Hot. 35/15.02.2008• au fost obţinute de la Ministerul Mediului adrese cum că suprafaţa de teren aferentă „staţiunii” nu s-ar afla în Zonă de Conservare Specială semnate toate de Silviu Megan• a fost obţinuta o hartă vizată de Oficiul pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bihor prin Calamar Francisc, de Consiliul Judeţean Bihor prin Ştefan Seremi vicepreşedinte, de Ministerul Mediului- Direcţia Biodiversitate prin Silviu Megan în care suprafaţa de teren aferentă „staţiunii” este scoasă în afara Zonei de Conservare Specială• au fost iniţiate demersurile pentru obţinerea avizului de mediu în 2006, Agenţia Regională de Protecţie a Mediului a considerat în conformitate cu legea că proiectul se situează în Zonă de Conservare specială, solicitarea fiind respinsă şi clasată la începutul anului 2010• a fost obţinut un nou Certificat de Urbanism de la Consiliul Judeţean Bihor (pe baza adreselor ilegale de la Ministerul Mediului semnate de Silviu Megan şi a hărţii ilegale vizate de OCPI)• a fost iniţiata scoaterea din circuitul agricol şi silvic a terenurilor aferente „staţiunii” obţinând adrese de la SC ECOSILVA SRL şi OS Codrii Beiuşului RA, respectiv Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoarea Oradea (care a dat un simplu aviz în care precizează că NU ţine loc de APROBARE) şi Consiliul Judeţean Bihor• a obţinut Hotărârea de Consiliu Local 38/2010 a comunei Budureasa pentru introducerea în itravilan a suprafeţei de teren aferente „staţiunii” (pe baza adreselor ilegale de la Ministerul Mediului semnate de Silviu Megan şi a hărţii ilegale vizate de OCPI)• a obţinut viza de legalitate pentru HCL 38 Budureasa de la Prefectura Bihor, deşi prefectul prin SC Oviserga SRL este proprietar a 3900 mp de teren în zona „staţiunii”• a solicitat avizul de mediu pentru Planul de Urbanism Zonal care poate permite acordarea Autorizaţiilor de Construire, APM Bihor prin Decizia din 22 decembrie 2010 încadrează proiectul ca având nevoie de Evaluare de mediu”
Cum a recationat CRSE
• a iniţiat în 2008 Campania UN SINGUR PADIŞ.NATURAL cu scopul- Menţinerea în stare naturală şi în zonă de conservare specială a Zonei Padiş- Lazuri. Blocarea oricăror demersuri care vizează transformarea zonei în ZONĂ DE DEZVOLTARE DURABILĂ /zona de managemnt durabil al activităţilor umane, conform OUG 57/2007• a formulat petiţii către Ministerul Mediului cu privire la încercarea de a scoate zona “staţiunii” în afara Zonei de Conservare Specială, a întocmirii în fals a unei hărţi despre zonarea internă a Parcului Natural Apuseni, a unor iniţiative individuale vizând declaraţii scrise a unor membri ai Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Apuseni• a formulat către ARPM Cluj, respectiv APM Bihor petiţii pentru respingerea solicitării SC CTHRP SRL avizului de mediu pentru proiectul “staţiunii”• a formulat o petiţie către Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului cu privire la ilegalitatea demersurilor SC CTHRP SRL pentru aviz de mediu• a susţinut şi susţine o campanie de presă pe plan local cu privire la ilegalităţile legate de proiectul “staţiunii”• a sesizat DNA Oradea cu suspiciunea existenţei corupţiei privind HCL 12/20.02.2003, HCL 28/12.05.2006, HCL 31/31.08.2007 a Consiliului Local Lazuri de Beiuş- Bihor• a obţinut situaţia cadastrală a terenurilor din zona „staţiunii”• a obţinut date oficiale de la Oficiul Registrului Comerţului privind persoanele juridice deţinătoare de suprafeţe de teren în zona „staţiunii”• a solicitat în instanţă suspendarea HCL 38 Budureasa• a solicitat anularea HCL 38 Budureasa• a solicitat de la APM Bihor respingerea documentaţiei pentru Aviz de mediu pentru PUZ “staţiune”
Investitorii se apara
„Documentul „Memoriu Padiş Parc Naţional Apuseni”, având ca semnătură unică pe aceea a domnului Togor V.M., este o combinaţie de argumente, acuze şi supoziţii proprii, puse din nou cap la cap şi la care, în majoritatea lor, investitorii în proiectul de dezvoltare turistică a Padişului au mai răspuns, de multe ori, de-a lungul multor ani.În afara de virulenţa atacului, acest document nu aduce argumente noi importante în sprijinul celor ce vor să oprească proiectul. Dacă un act sau altul, o acţiune sau alta sunt sau nu legale este doar de competenţa instituţilor de drept, a celor care chiar se pricep în astfel de probleme.În ce priveşte acuzele – ceva mai numeroase de această dată – direct aduse unor persoane fizice şi comunităţi sau autorităţi locale, numai aceste persoane sau autorităţi sunt în măsura să aleagă dacă le vor lua sau nu în seamă, ca fiind calomnioase”, spun reprezentanţii CHR Padiş citati de informatiadebihor.roPotrivit acdeleiasi surse, investitorii spun că au şi sprijinul primarilor din zonă. Pentru a întări acest sprijin, primarii din Bunteşti, Budureasa, Rieni, Drăgăneşti, Beiuş, Lazuri de Beiuş, Lunca şi Tărcaia au trimis o petiţie Agenţiei pentru Protecţia Mediului în care sunt înşirate motivele pentru care agenţia ar trebui să dea avizul de mediu proiectului de la Padiş.
Pentru a oferi cea mai bună experiență, folosim tehnologii, cum ar fi cookie-uri, pentru a stoca și/sau accesa informațiile despre dispozitive. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne permite să procesăm date, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Dacă nu îți dai consimțământul sau îți retragi consimțământul dat poate avea afecte negative asupra unor anumite funcționalități și funcții.
Funcționale
Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul este strict necesară în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes.The technical storage or access that is used exclusively for anonymous statistical purposes. Without a subpoena, voluntary compliance on the part of your Internet Service Provider, or additional records from a third party, information stored or retrieved for this purpose alone cannot usually be used to identify you.
Marketing
Stocarea tehnică sau accesul este necesară pentru a crea profiluri de utilizator la care trimitem publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.
