Cum ar fi arătat România dacă paşoptiştii ar fi studiat la Berlin sau Viena?

De la 1848 încoace, intelectualii români nu au făcut cărţile în favoarea naţiei, ci în folosul lor. Au importat idei, au copiat instituţii, însă nu le-au folosit după reţeta consacrată în ţara de origine. Le-au adaptat după interese şi orgolii, scrie Nicoleta Savin în evz.roInfluenţa franceză, covârşitoare în formarea elitelor româneşti, a fost doar aparent benefică. România ar fi arătat altfel dacă paşoptiştii ar fi mers la studii la Berlin, Londra sau Viena, dacă se formau în rigoarea anglo-saxonă.Excepţii au fost Titu Maiorescu, cu a sa critică a formelor fără fond şi A.D. Xenopol, care denunţa practicarea unui şarlatanism politic. Ambii educaţi în spaţiul anglo-saxon, conservatori de frunte, au atacat astfel fervoarea unor liberali dispuşi să pună preţ pe poleială, pe speranţa că, odată desenată forma, ea se va umple în virtutea inerţiei de conţinut.CITEȘTE textul integral pe Evenimentul Zilei