Turismul românesc are o şansă nebănuită în urma problemelor turismului din Grecia, afectat de instabilitatea politică şi de pericolul ieşirii acestei ţări din zona euro. Realocările de turişti şi reorientarea tur-operatorilor străini, speriaţi de derapajele Greciei, pot fi o şansă nesperată de pe urma căreia România să câştige un aflux semnificativ de turişti străini.România mai profita şi de pe urma faptului că Turcia, ţară cu o dezvoltare turistică foarte mare şi având deja tradiţie pe pieţele vest şi est-europene, a ridicat tarifele pentru sezonul 2012, bazându-se pe brandul de ţară. Această măsura însă a dus la o micşorare relativă a cererii de pachete turistice în Turcia.De nişa creată de instabilitatea socio-economică din Grecia pe de o parte şi de creşterea tarifelor la pachetele turistice de către Turcia pot profita pe plan european doar două ţări, România şi Bulgaria. Cu toate că Bulgaria are la rândul ei o colaborare extrem de lungă cu tur operatorii germani, luna mai şi începutul lunii iunie au adus o uşoară scădere a prezenţei turiştilor germani pe litoralul bulgăresc.Astfel a apărut un număr de turişti germani care nu sunt prezenţi pe pieţele clasice, ei putând fi consideraţi o ţintă reală pentru turismul românesc.Pentru a deveni o destinaţie care să-i atragă pe cei care nu mai caută litoralul grecesc sau turcesc, turismul românesc trebuie însă să purceadă de urgenţă la modificări substanţiale în propriul mod de operare.Astfel, sistemull all inclusive trebuie generalizat pe piaţa românească, cu amendamentul că standardele pe care le aşteaptă turiştii străini sunt ridicate. Operatorii autohtoni trebuie să poată oferi calitatea all inclusive-ului grecesc sau turcesc la preţuri atractive dacă doresc să atragă înspre România turiştii europeni care îşi caută în acest an o alternativă la litoralul elen sau turcesc.În plus, atunci când vorbim despre turişti străini nu trebuie să ne referim doar la litoralul românesc. Este ştiut că în extrasezon turiştii străini practică turismul balnear, putând fi atraşi uşor şi în astfel de staţiuni. Însă atunci când discutăm despre un turismul balnear atractiv, problemele româneşti par să fie grave. Nu mai departe de începutul lunii iunie, la Sărata Monteoru, o locaţie cunoscută pentru apele sărate, pe o vreme cu peste 30 de grade, totul era aproape pustiu, deşi hotelierii îşi aşteptau oaspeţii, iar vânzatorii de suveniruri erau la locul lor. Motivul este unul simplu şi anume faptul că bazinele cu apă sărată erau goale, deşi erau pregătite pentru a fi umplute. Astfel de situaţii nu sunt singulare şi nu fac decât să-i îndeparteze pe posibilii turişti.Este obligatoriu ca intenţia de a participa la realocarea turiştilor străini care vor ocoli Grecia sau Turcia în acest an să ajungă şi la ministerul de resort care are de luat câteva decizii importante în ceea ce priveşte facilităţile fiscale oferite hotelierilor. Cu taxele aflate la un nivel ridicat, hotelierii români nu vor putea să fie competitivi pe piaţa europeană în ceea ce priveşte oferta de preţuri.Nu în ultimul rând, este nevoie de o conlucrare a forţelor din industria turistică autohtonă pentru a pune la punct un plan naţional de revigorare a ofertei româneşti şi a putea astfel profita de pe urma modificărilor de pe piaţa europeană a turismului. Este o ocazie cu care nu ne vom mai întâlni curând. Economia românească oricum are de suferit de pe urma problemelor financiare ale Greciei. Turismul românesc ar trebui să recupereze aceste pierderi, fiind singurul sector care poate aduce beneficii dintr-o situaţie care, în rest, pune economia românească într-o postură dificilă.În felul acesta, turismul românesc îşi poate reveni de pe urma scăderilor din ultimii ani şi poate recupera uşor pierderile la încasări de 16 la sută, constatate recent de o prestigioasă companie de consultanţă.
Dan Matei Agathon