Romania ar trebui sa aiba o populatie activa de peste 14 milioane de persoane, dar exista abia 6.303.522 de contracte de munca inregistrate. Cu alte cuvinte, avem o incarcare de doar 32 % in timp ce, alte tari, cum ar fi Austria, procentul e la 50%, a declarat vicepresedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), Dan Muresan, la cea de-a 5-a ediţie a evenimentului Cluj Innovation Days – “Breaking New Digital Ground!”, eveniment organizat în parteneriat cu Urbanize Hub, APM Cluj, CNIPMMR şi Agenţia de Marketing Loopaa.
Va prezentam un material video cu speech-ul sustinut la eveniment de Dan Muresan si textul-sinteza al acestui discurs:
Este Romania o lume prea indepartata? Sau se poate transforma intr-un “EL DORADO” al business-ului? Populatia Romaniei este de 22.194.000 locuitori iar populatia rezidenta, conform datelor prezentate de Eurostat la 31.12.217, este de abia 19.644.350 locuitori.
Este nevoie acuta de forta de munca?
Raspunsul e „da”, piata muncii se confrunta cu o acuta nevoie de salariati, atat superior pregatiti cat si cu calificari simple sau chiar necalificati.
Ar fi nevoie imediata de peste 700.000 de noi angajati – medici IT-isti, profesori, ingineri, specialisti agricoli, sudori, croitori, confectioneri, constructori, pana la muncitori in agricultura si necalificati in multe domenii.
Nevoia se va acutiza, de la an la an, daca nu vom solicita schimbari pentru crearea unui mediu de munca cat mai atractiv.
Cum putem aduce romanii inapoi in Romania?
Ce inseamna un mediu atractiv de munca pentru ai aduce inapoi in tara?
Salariul cat mai atractiv,
Un rol active si real din partea statului,
Crearea unui mediu legislativ avantajos de exemplu:
– scutire de taxe (impozit pe venit) pentru o perioada de minim 5 ani pentru cei care se intorc
– asigurarea gratuita a formarii prescolare pentru toti copii din Romania (nu sunt destule crese si gradinite )
Privatizarea alternative a sistemului de pensii si de asigurari de sanitate
Transparenta gestionarii fondurilor asigurarilor sociale si de sanitate
Mediul privat este obligat sa creasca nivelul salarial cat mai repede spre nivelul tarilor CEFTA
Administratiile locale sa se implice in dezvoltarea urbana si sociala pentru a asigura locuinte celor ce se intorc prin intermediul PPP(parteneriatului Public-Privat)
ROMANIA ar trebuii sa aiba o populatie activa de peste 14 milioane de persoane.
Sunt 6.303.522 de contracte de munca inregistrate, adica avem o incarcare de doar 32 % iar alte tari depasesc 50% (Austria). Dar avem si 370.000 de someri (4,9%) si mai avem totusi doua milioane de persoane active-neactivate!
De ce lipsesc totusi 2 milioane de persoane active?
Sunt plecate din tara peste suma de 4 milioane?
-sunt studenti? Sau in alte forme de scolarizare?
– sunt persoane casnice?
– sunt persoane din mediul rural cu gospodarii proprii?
– Sunt persoane cu nevoii speciale?
– Sunt persoane neintegrate social?
– Sunt persoane care pur si simplu nu vor sa lucreze?
– Sau sunt persoane care lucreaza la Negru?
Cum putem activa cat mai multe persoane din categoria neactivatilor?
Am putea propune asigurari sociale si de sanatate minimale pentru casnici, neangajati si orice categorie neactivata care se inregistreaza (de exemplu 5% din venitul minim), sustinere bugetara pentru toate ONG-urile care “activeaza” din aceste categorii de personae (direct de la firme prin scutiri de taxe la valorile pe care le transfera acestor ONG-uri). Ar putea fi acestea cateva solutii de activare?
Romania are 5.038.200 de pensionari. Avem si peste 3,5 milioane de copii si tineri din care 10 % sunt plecati din tara si tot mai multi din cei ramasi vor dori sa plece din tara. „Cum ne tinem tinerii in tara?” devine astfel o intrebare presanta.
Ar fi suficient sa asiguram cateva conditii cum ar fi:
– asigurarea unui orizont realist de realizarea (salarii cu mult peste nevoile minimale ale individului)
– Incredere in societate
– Respect primit de la societate
– Asigurarea unei statut social usor de gestionat (tanar singur, in cuplu sau casatorit)
– O societate unita, sociala si optimista cu un solid program de educatie?
Este sau nu stimulativ sistemul de salarizare din Romania?
– Salariul minim brut este de 1900 lei un salt de major de la 01.01.18
– Salariul mediu brut este de 4128 lei la 28.02.18
– In economie funtioneaza raportul „magic” de 43/57 la salarii adica la 57 de unitati monetare nete se dau 43 de unitati la stat, acest raport fiind unul destul de avantajos in Romania in raport cu majoritatea tarilor UE (raportul este 240/100 in Belgia si chiar 260/100 in Franta, adica pentru 100 de unit.monetare se achita taxe la stat de 260 unit. monetare) iar pentru unele categorii de profesii (it-isti, cercetatori) raportul poate fi chiar si de 37/63.
Daca costul salarial nu este atat de dezavantajos atunci ce nemultumeste mediul de afaceri?
– cresterea prea abrubta a salarariului minim in raport cu veniturile realizate de acestia si care a generat o miscare de majorare pe tot palierul de profesii din mediul privat?
– majorarea puternica a salariilor din mediul bugetar in raport cu cel privat care ne face o concurenta neloiala si creaza o presiune pe nivelul de salarizare?
– lipsa unei reale educatii si culturi salariale atat la patroni cat si la salariati?
Avem nevoie de salariati din afara UE?
Rata oficiala a posturilor vacante in Romania este de 1,1% fata de:
UNGARIA – 2,4%
AUSTRIA – 2,3 %
CEHIA – 4,4 %
GERMANIA 2,8 %
Care poate fi chiar si de 10 ori mai mare in mod real, dar este valabil la toti,
Pentru a angaja persoane non-comunitare, angajatorii sunt obligati sa le ofere minim salariul mediu brut pe economie(4.128 lei) plus plata unei deplasari dus-intors la 1 sau 2 ani (800 euro)in tara angajatului, Cazare, masa decenta.
Procedurile de selectarte/angajare nu sunt foarte simple chiar si din unele tari asiatice deoarece Romania nu are un renume de mediu sigur si garantat pentru muncitori din aceste tari, nefiind cunoscuta real sau au fost experinte nefericite.
Procedura de angajare si monitorizare nu este una foarte simpla, angajatorul avand obligatii de monitorizare (de a nu parasi locul de munca spre Europa occidentala) .
Exista o perioada iminenta de adaptare-integrare care uneori poate fi si de 3-6 luni, optimist vorbind.
Taxarea in Romania este una stimulativa businessului?!
Cu 10% impozit pe venit, cu 5% impozit pe dividend, cu 1-3% impozit pe veniturile firmelor sau cu 16% impozit pe profit si cu un TVA maximal de 19% putem spune ca suntem unul din cele mai stimulative medii fiscale din Uniunea Europeana.
Atunci de ce nu dau iama firmele straine in Romania, tara cu una dintre cele mai mari cresteri din UE (avem peste 900.000 de firme daca aveam 881000 de firme la 31.03.2018), de ce nu vin sa lucreze mai multi salariati la noi chiar si sora Republica Moldova?
Totusi, sa nu uitam, pentru fiecare 1000 lei realizati in mediul privat, 400 se duc direct la stat prin: TVA, impozite directe ale firmelor, taxe salariale, taxe locale, acize in produsele achizitionate.
Ce nemultumeste mediul de afaceri?
– Neincrederea in stabilitatea societatii romanesti?
– Neincrederea legislativa?
– Neincrederea in procesul de guvernare?
– Lipsa optimismului din cultura Romaneasca (fatalism)?
– “Neintelegerea” de catre societatea romaneasca a culturii economiei de piata, a importantei antreprenorului pentru dezvoltarea economica a societatii?
– Lipsa unei clase de mijloc reale in societatea Romaneasca?
– Atitudinea abuziv-superioara a unor institutii in relatia cu reprezentantii mediului privat?
– Neincrederea in stabilitatea societatii romanesti?
– Neincrederea legislativa?
– Neincrederea in procesul de guvernare?
Clujul, un El Dorado romanesc sau o gogoasa ardeleneasca?
Cu 360.000 de salariati la 720.000 de locuitori suntem la acelasi grad de ocupare a fortei de munca ca si Austria (50%).
Cu 8,4 Euro/ ora costul mediu salarial ne apropiem repede spre cel din Ungaria de 9,1 Euro/ ora (fata de 6,3 euro/ora din Romania).
Cu 695 de firme la 10.000 de locuitori ai judetului depasim media europeana de 500 de firme (Romania este cu 450)
Salariul mediu brut in judetul Cluj este de 4.603 fata de 4128 lei la nivel national(28.02.2018)
Cu 5000 de someri avem o rata a somajului de 1,6 % fata de 3,9 % la nivel national (aprilie 2018).
Avem cel mai mare pret pe mp la vanzari de locuinte
Toate acestea sunt avantaje-oportunitati sau ascund si capcane pentru mediul de afaceri clujean?
Genereaza aceste date o “falosenie” nemeritata pentru clujeni sau o atitudine ardeleneasca de “capul jos si da-i la treaba” este mai folositoare, intr-o era a marketingului agresiv?
Sunt acestea solutii rapide care ajuta la rezolvarea nevoii de salariati de pe piata Clujului?
Va fi o amenintare pentru IMM-uri, presiunea cresterii salariale in concurenta cu firmele mari si cele internationale?
Ce masuri ar putea aborda firmele in atenuarea socului salarial si de lipsa de personal?
– Firmele independente vor trebuii sa suporte doua presiuni concomitente: de jos in sus de la CLIENTUL INTERN-SALARIATUL (de a creste salariile) si de sus in jos de la Clientul extern- beneficiarul serviciilor si produselor sale (de a reduce sau macar de a mentine preturile de vanzare).
Firmele mari vor trebuii sa isi regandeasca organizarea de a “muta din spate”, biroul HR si a pune HR pe acelasi palier cu cel de Vanzari si Marketing.
Reorientarea pe piata pentru produse si servicii cu eficienta mai mare daca personalul salarial are potential professional mai mare si atunci pot creste si salariile.
Inghetarea veniturilor si pastrarea unei echipe salariale mai passive? Programe educative si sociale de fidelizare (cursuri extravagante gratuite, cresa si Gradinita pt. copii angajatilor, concedii exotice platite) asistenta pshihologica permanenta, fuziune, vanzare…sau?
Inchei cu concluzia: Romania poate deveni un exemplu de succes al business-ului doar prin noi toti.
DAN MURESAN
VICEPRESEDINTE AL CNIPMMR
VICEPRESEDINTE AL ASOC. PATRONILOR SI MESERIASILOR CLUJ
MANAGER MDM FINANCIAL GROUP