6 luni i-a luat premierului Grindeanu sa se revolte ca nu este premier de facto. Nu cred ca avem de-a face, insa, in cazul sau, cu o revolta declansata de un proces de reflectie axiologica. E vorba mai degraba de o slabiciune omeneasca: a devenit indezirabil pentru clanul Dragnea dar ar mai sta la palat fiindca iubeste sa-i spuna lumea „domnule premier” si-i place cum ii canta garda de onoare cu sabiile lucind in soare.
Din spuma acestei promiscuitati politice s-a nascut NU un erou, ci un BERBEC care poate sparge portile partidului luat in stapanire de un clan. Hegemonia aproape indestructibila marca Dragnea, casta politica dispusa sa execute cu unanimitate de voturi tot ce e dizidenta in partid. De-aceea mai e util premierul. Grindeanu rezista, Dragnea pica. Cum?
E prima data cand Grindeanu ca prim ministru are mult mai multe de oferit decat Dragnea. Si ce prost, dar prost de tot a jucat seful PSD: si-a executat toti vasalii din ministere, punandu-i sa demisioneze, scapand astfel total fraiele Guvernului, lasandu-i premierului uriasa sansa de a face jocurile.
Grindeanu poate sa aduca in guvern cei mai fideli colegi de partid. Cosmar total pentru seful PSD. Panicat, neconsolat ca pierde monopolul puterii, Dragnea recurge la o masura disperata: agita motiunea de cenzura. Dar sabia are dublu tais. Chiar si credulii social democrati vor intelege ce valoarea are o functie primita de la Dragnea. Omul venit in 2001 in sandale si sosete plusate la Bucuresti sa se inscrie in PSD (dupa cum sustine Cozmin Gusa) isi da arama pe fata: nu pare sa aiba scrupule odata ce-si propune o tinta.
Strategul PSD din anul electoral 2016 e in 2017 de un ridicol rar, sesizeaza si pesedistii cu gandire de aprozar. Cum sa demiti propriul guvern cand mai ieri te declarai total satisfacut de implinirile lui marete? Si care o fi urgenta lui Dragnea de a aduce alt sef (mai obedient sau mai competent?) la Palatul Victoria? Ce-i provoaca insomnii? Procesul cu final (im)previzibil, inadecvarea filosofica a modului in care se cheltuie banii publici sau lacrimile amicilor politici necajiti de DNA? Indiferent de raspuns, ultima sa decizie de a dobori guvernul pare sa fie greu de digerat in partid. PSD castigase in rafinament. Liderii si chiar membrii mai de vaza puteau sa isi vada linistiti de business, erau mai subtili, lasand impresia ca le pasa pana la lacrimi de cei multi si oropsiti. Pana a venit Dragnea de la Teleorman si odata cu el si ordonanta 13. O manevra care a scos lumea in strada si a tulburat simbioza dintre popor si PSD. Iar acum, guvernarea si belsugul sunt puse in pericol doar pentru ca un om e frustrat ca nu canta la toate clapele pianului.
Chiar daca unii lideri informali ai PSD tac, nu inseamna ca nu il mentoreaza pe Grindeanu. Sunt calaii din umbra. Iar tinta e Dragnea. Vor folosi functiile vacantate, banii si onorurile pentru a determina parlamentarii PSD sa ramana langa premier si sa respinga motiunea de cenzura, daca se va ajunge la asa ceva. Cum bine o spune Caragiale: „Dacă e trădare, adică dacă o cer interesele partidului, fie”…Iar Iohannis le va face bucuros jocul. Scenariul lor continua cu un happy and de poveste: Va urma un congres la partid, iar Dragnea va fi trimis intr-o lunga vacanta la pescuit…Desigur, nu e singurul scenariu posibil. La fel de bine poate pleca si Sorin Grindeanu. Totul depinde de artitmetica tradarilor.
Ce porcarie.. asta bate apa in piua iarasi si iarasi cu Ord 13- Penibil, mai ales ca ordonanta 13 – de criminalizarea abuzului in serviciu si gratierea s au imlementat sper satisfactia oamneilor decenti si nu slugi sorosist0 – macoviste (zeita rezistentilor , oportunista comunisto- bassta care acum cica este mare democrata – hoata din arhivele SIPa.. O analiza de doi bani