DEZBATERE LA CLUJ: “Putem păstra medicii acasă sau îi oferim pe tavă străinilor?”

Putem păstra medicii acasă sau îi oferim pe tavă străinilor?” – acesta a fost întrebarea la care au răspuns reprezentanții lumii medicale clujene în cadrul unei audieri publice organizată miercuri la Casa de Cultură a Studenților de Grupul de iniţiativă „Lobby pentru Cluj”.Întrebarea este cu atât mai presantă cu cât în spitalele din judeţ sunt peste 1.400 de posturi neocupate, iar cei care lucrează în sistem sunt suprasolicitaţi. Un semnal de alarmă în acest sens a fost moartea recentă a unei infirmiere, care a suferit un atac vascular cerebral pe fondul suprasolicitării şi a stresului. Lipsa de personal se reflectă direct asupra pacienților: zeci de mii de pacienţi aşteaptă un tratament eficient, un sfat bun, o mângâiere, o soluţie de viaţă de la cadrele medicale din Cluj.Posibile soluțiiDirectorul Serviciului Judetean de Ambulanta Cluj, dr. Horea Simu, a propus creşterea personalului sanitar prin plata orelor suplimentare, cu respectarea depoziţiilor legale din Codul Muncii. În acelaşi timp, este necesară şi stabilirea unor criterii de performanţă a fiecărui angajat în funcţie de îndeplinirea acestora.Pe lângă aceste soluţii, una care ar motiva cadrele medicale, ar fi introducerea posibilităţii de negociere a salariului între angajator şi angajat. Toate aceste soluţii impun modificarea legii salarizării bugetare şi anume, Legea 284/2010 cu privire la salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, crede Horea Simu.Audierea publică a oferit, reprezentanţilor grupurilor de interese din Cluj-Napoca, un cadru transparent în exprimarea opiniilor vis-a-vis de modul în care municipalitatea poate păstra cadrele medicale în Cluj-Napoca.ONG-urile axate pe lobby susțin de asemenea că asociaţiile profesionale ar trebui să le ofere soluții pentru a le prezenta mai departe parlamentarilor.Cu ocazia audierii publice, au fost depuse 20 de depoziţii scrise din partea: Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România, Universităţii de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu Cluj-Napoca, Colegiului Farmaciştilor din România (filiala Cluj), Fundaţiei Pro West, Confederaţiei Naţionale Sindicale Cartel Alfa (filiala Cluj), Blocului Naţional Sindical (filiala Cluj), Ligii Apărării Drepturilor Omului (filiala Cluj), Serviciului de Ambulanţă al Judetului Cluj, Asigsan, Senatului Romaniei, Primăriei Cluj-Napoca, Institului Regional de Gastroenterologie-Cluj, Colegiului Medicilor etc. Lista persoanelor care au prezentat depoziţii, precum şi conţinutul integral al acestora, pot fi consultate pe www.lobbypentrucluj.blogspot.com/.Comisia de experţi formată din Emilia Groza – preşedintele Casei de Asigurări de Sănătate Cluj, Ana Luduşan – dr. în sociologie, preşedinte LADO (filiala Cluj), Alexandru Irimie – conf. dr., manager – Institutul Oncologic “prof. dr. I. Chiricuţă”, Ioan Lumperdean – prof. univ. dr. FSEGA, UBB, Florin Şomodi – membru Leo Bastion Cluj-Napoca şi prof. dr. Marius Bojiţă, în calitate de preşedinte a acesteia va analiza toate depoziţiile depuse şi va efectua un raport sinteză care va fi prezentat în 27 septembrie 2011.Spitale de top la ClujPotrivit lobbypentrucluj.blogspot.com, performanţele medicale şi în domeniul sănătăţii de care au dat dovadă până acum clujenii sunt reconfirmate periodic.Ministerul Sănătăţii a anunţat anul acesta, la mijlocul lunii iunie, că în municipiul Cluj se află unele dintre cele mai bune spitale din România.Din cele 30 de unităţi medicale din toată ţara care au fost clasificate ca fiind de categoria întâi, cinci sunt din Cluj.La acestea s-au adăugat alte şase spitale, incluse în categoria a doua. Cele două nivele, primele dintr-o structură de evaluare care cuprinde cinci categorii, reprezintă elita din sistemul medical românesc.Din categoria întâi fac parte Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal, Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „N. Stăncioiu”, Institutul Oncologic „Prof. Dr. I. Chiricuţa” şi Institutul Regional de Gastro-Entero-Hepatologie.Din categoria a doua fac parte Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie „Leon Danielo”, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase, Spitalul Clinic de Recuperare, Spitalul Clinic de Recuperare, Spitalul Clinic Municipal şi Spitalul Clinic Universitar CF Napoca.Potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Sănătăţii, în spitalele incluse în primele două categorii există numeroase specializări, inclusiv servicii în ambulator şi de gardă, există dotări moderne, se desfăşoară activităţi de cercetare importante, iar aproape 30 la sută din pacienţii trataţi au fost atraşi din alte judeţe datorită notorietăţii doctorilor.Clujul exportă mediciAceste unităţi medicale sunt nuclee zonale de competenţă. Conform listei publicate de minister, Performanţele celor din Cluj au depăşit în ultimii ani graniţele României. Oraşul este de câţiva ani furnizor de elite medicale, de asistente medicale şi infirmiere pentru spitalele de stat şi private din ţări precum Germania, Franţa, Italia, Anglia, Norvegia sau Suedia.În ultimii ani, aşa cum s-a întâmplat în marile oraşe din România, şi la Cluj a fost organizat Târgul Internaţional de Cariere Medicale şi Farmaceutice la care cele mai mari agenţii de recrutare din Europa au oferit posturi tentante pentru angajaţii din sistemul sanitar.Care este rezultatul performanţei şi al ofertelor pe care străinii le fac performerilor din domeniul medical clujean?Rezultatul este un deficit de neconceput de cadre medicale în spitalele municipiului.1.400 de posturi neocupate și angajați suprasolictațiConform ultimelor rapoarte din luna august privind acest deficit, în spitalele din judeţ sunt peste 1.400 de posturi neocupate, dintre care aproximativ 300 sunt pentru medici, iar aproape 700 sunt pentru asistenţi medicali.Pe lângă angajaţii din spitale, sistemul sanitar mai este abandonat şi de medici de familie, rezidenţi sau chiar absolvenţi.Emigrarea cadrelor medicale lasă în urmă probleme deosebite în medicina de urgenţă, în anestezie şi terapie intensivă, chirurgie, radiologie şi imagistică şi laboratoarele clinice.Cei care rămân în spitale sunt suprasolicitaţi, munca este istovitoare, iar pe lângă riscul de apariţie a unor culpe medicale cauzate de surmenare, am ajuns să fim martorii sacrificiului uman la locul de muncă.O infiermieră a muritÎn urmă cu doar câteva săptămâni, o infirmieră din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă a decedat, după ce a suferit un atac vascular cerebral pe fondul suprasolicitării şi a stresului.În multe dintre spitalele de top amintite mai sus, sunt medicii care acoperă activitatea pentru patru – cinci doctori, sunt asistente care lucrează pentru trei şi infirmiere care lucrează pentru şapte. Aceştia nu sunt supraoameni, sunt doar obligaţi să-i acopere pe colegii emigranţi.Lipsa confortului din acest punct de vedere o resimt zeci de mii de pacienţi care aşteaptă un tratament eficient, un sfat bun, o mângâiere, o soluţie de viaţă de la cadrele medicale din Cluj.Fără acestea, calitatea vieţii bolnavilor scade şi mai mult, la fel cum scade calitatea vieţii şi pentru medici şi personalul medical. În final aceştia din urmă aleg să părăsească sistemul românesc pentru că în alte ţări găsesc nu doar salarii mai mari, dar şi condiţii de muncă mai bune. Străinii le oferă şi programe de integrare socială şi avantaje pentru relocarea familiei.16.500 de oferte din străinătate pentru pentru cadrele medicale din RomâniaOferta generoasă a europenilor a crescut numărul de cereri pentru emigrare anul acesta până la 16.500 la nivel naţional, dublu faţă de anul 2010. Tendinţa de emigrare se va menţine şi în următoare perioadă deoarece la nivelul întregii Europe există un deficit de personal în domeniul sanitar.Comisarul european pentru sănătate publică John Dalli a anunţat în luna iunie, cu ocazia unei reuniuni organizate la Budapesta, că la nivelul Uniunii Europene există o criză de medici şi asistenţi, Comisia Europeană fiind nevoită să pregătească un plan de acţiune pentru a reglementa soluţiile acestei probleme.În acest context, fără o intervenţie a autorităţilor va continua „vânătoarea” de cadre medicale în toată Europa, iar printre marii pierzători va fi şi Clujul.Cererea mare de cadre medicale este generată de nevoile ţărilor europene, multe dintre acestea având un nivel de calitate a vieţii ridicat, pe care autorităţile din aceste ţări încearcă să-l menţină. Conform Fundaţiei Europene pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă (FEICVM), o stare bună de sănătate este o condiţie esenţială pentru o bună calitate a vieţii.Într-una dintre ultimele lucrări ale FEICVM, „Primul studiu european referitor la calitatea vieţii: Calitatea Vieţii în Bulgaria şi România”, indicatorii pentru sănătatea populaţiei din România sunt sub media europeană.De asemenea, tot privind domeniul sănătăţii, ca şi indicator pentru calitatea vieţii, şi Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, din România, evidenţiază în publicaţia „Calitatea Vieţii în România, 2010” că „o proporție semnificativă a populației experimentează probleme importante legate de starea de sănătate”.Pornind de la aceste date, exodul medicilor devine o prioritate pentru autorităţile româneşti care trebuie să intervină cu soluţii. Doar astfel, obiectivele de guvernare pe termen mediu şi lung în domeniul sănătăţii, printre care „îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, creşterea calităţii vieţii”, „dezvoltarea programelor de prevenţie şi de depistare precoce a bolilor”, pot fi atinse.Toate aceste informaţii statistice naţionale şi europene pot fi regăsite la un nivel mai mic, dar semnificativ pentru comunitate, şi în municipiul Cluj.Grupul de iniţiativă „Lobby pentru Cluj”Grupul de iniţiativă „Lobby pentru Cluj” este format din 14 reprezentanţi ai societăţii civile din Cluj şi fac parte din diverse structuri cum ar fi asociaţii, sindicate, organizaţii studenţeşti. Audierea publică este organizată cu sprijinul Academiei de Advocacy, organizaţia care, prin intermediul proiectului „Partener Activ şi Implicat”, va scoate pe piaţă primii experţi în lobby şi advocacy certificaţi UECNCFPA. Organizatorii audierii publice sunt participanţi la cursul de lobby şi advocacy, la care au mai participat reprezentanţi de sindicate, patronate, camere de comerţ, asociaţii de IMM-uri, organizaţii neguvernamentale şi asociaţii de jurnalişti din regiunea Nord – Vest.