DNA cere arestarea Elenei Udrea și în dosarul Microsoft, arătând că ar fi încălcat, prin ieșirea în public cu declarații de presă, una dintre obligațiile impuse ca urmare a dispunerii măsurii controlului judiciar, și anume „să nu se apropie de ceilalți inculpați, alți participanți la comiterea infracțiunii, martorii din dosar și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect, pe nicio cale”. Udrea este acuzată că ar fi pretins suma de 500.000 de euro pentru a-i rezolva problemele din justiție unui om de afaceri vizat de ancheta DNA din anul 2013 privind derularea contractului de licențiere Microsoft.
Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kövesi, a transmis procurorului general al P.Î.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării:
1. Camerei Deputaților, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de UDREA ELENA GABRIELA pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni săvârșite în exercițiul funcției:
– trafic de influență (fapte în legătură cu încheierea și derularea acordului cadru de licențiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente și a actelor adiționale la acestea);
– trafic de influență (fapte în legătură cu derularea contractului e-România);
– trafic de influență;
– spălare de bani;
– fals în declarații de avere.
2. ministrului Justiției, pentru a cere președintelui Camerei Deputaților încuviințarea reținerii și arestării lui UDREA ELENA GABRIELA pentru infracțiunile sus menționate.
3. ministrului Justiției, pentru a cere președintelui Camerei Deputaților încuviințarea arestării preventive, ca urmare a înlocuirii controlului judiciar dispus la data de 29.01.2015, față de UDREA ELENA GABRIELA, cu măsura arestării preventive pentru următoarele infracțiuni:
– spălare de bani;
– fals în declarații de avere.
Acuzațiile
În referatul transmis Camerei Deputaților, întocmit de procurori, se arată că, în cauză, există date și indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
„În cursul anului 2010, o persoană din cercul relațional al lui Cocoș Dorin a preluat creanța aferentă creditului de 3,26 milioane de euro contractat de Udrea Elena – Gabriela la o bancă.
Din cercetările efectuate rezultă că preluarea creditului a reprezentat doar o modalitate de ascundere a circuitului financiar și a beneficiarului real al bunurilor, respectiv a investiției ce urma a se realiza pe terenul cumpărat din credit.
Astfel, în perioada aprilie 2013 – iunie 2013, inculpatul Cocoș Dorin, în mod direct precum și prin intermediul societății pe care o controlează – Centrul de Diagnostic Clinic Internațional SRL, respectiv prin intermediul unor rude sau apropiați, a încheiat mai multe „Promisiuni bilaterale de vânzare – cumpărare a unui bun viitor”, având ca obiect suprafețe construite din proiectul imobiliar pe care promitentul vânzător se presupunea că îl va dezvolta pe terenul achiziționat din creditul menționat, teren situat în București.
În total, în baza Promisiunilor de vânzare – cumpărare, inculpatul Cocoș Dorin urma să asigure circa 2.100.000 euro din creditul preluat de persoana din cercul său relațional. S-a stabilit, de asemenea că, în baza unui act adițional din 28.06.2013, promitentul cumpărător, rudă a lui Dorin Cocoș, a achitat în contul creditului suma de 100.000 de euro, după ce anterior mai achitase încă 100.000 de euro.
Împrejurările menționate arată că preluarea creditului și încheierea promisiunilor de vânzare – cumpărare ar fi reprezentat doar o modalitate de disimulare a beneficiarului real al investiției și a provenienței sumelor de bani din care se efectuau plățile aferente creditului, respectiv sumele primite cu titlu de folos necuvenit ca urmare a infracțiunilor de corupție săvârșite.
Așadar, din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul Cocoș Dorin ar fi pretins și primit, de la două persoane, suma de 9.000.000 de euro pentru ca, prin intermediul ministrului Dezvoltării Regionale și Turismului de la acea vreme Udrea Elena Gabriela, membru al Guvernului, și vicepreședinte al unui partid politic, să asigure firmelor susținute de una dintre cele două persoane, încheierea și derularea contractului de licențiere Microsoft cu Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale.
Inculpatul Cocoș Dorin a pretins și primit suma de 9.000.000 euro și a disimulat proveniența și beneficiarul real al acesteia în baza înțelegerii cu Udrea Elena Gabriela.
Această înțelegere rezultă în mod explicit din modul de dobândire al bunurilor, din novarea creditului, din modul de partajare al acestora, precum și din probatoriul testimonial.
În anul 2010, Cocoș Dorin, în baza înțelegerii cu Udrea Elena Gabriela ar fi pretins de la un om de afaceri, administrator al unei societăți cu obiect de activitate IT, suma de circa 3 milioane euro, pentru a debloca plățile aferente contractului e-România.
În anul 2013, pe fondul cercetărilor efectuate de Direcția Națională Anticorupție în legătură cu derularea contractului de licențiere Microsoft și a măsurilor asigurătorii dispuse față de un om de afaceri vizat de anchetă, Udrea Elena Gabriela ar fi pretins suma de 500.000 de euro pentru a-i rezolva problemele din justiție. Există indicii în sensul că remiterea sumelor de bani ar fi avut loc în mai multe tranșe în perioada iulie 2013 – februarie 2014.
Ulterior instituirii măsurii controlului judiciar la data de 29 ianuarie 2015 (în legătură cu infracțiunile de spălare de bani și fals în declarații de avere), în luările de poziție publice în mass-media, Udrea Elena Gabriela a făcut afirmații cu privire la acuzațiile ce i-au fost aduse, afirmații ce vizează fondul cauzei și care sunt în măsură să influențeze declarațiile inculpatului Cocoș Dorin și ale unui martor, toate acestea în condițiile în care aceasta nu a dat declarații în dosarul penal.
Faptul că numita UDREA ELENA GABRIELA a încălcat una dintre obligațiile impuse ca urmare a dispunerii măsurii controlului judiciar, și anume „să nu se apropie de ceilalți inculpați, alți participanți la comiterea infracțiunii, martorii din dosar și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect, pe nicio cale”, denotă că se impune o măsură preventivă privativă de libertate.
Prezentele cereri intră sub incidența prevederilor Codului de Procedură Penală și ale Constituției României, prin urmare, persoana față de care s-a solicitat sesizarea pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale, respectiv încuviințarea arestării preventive, beneficiază de prezumția de nevinovăție”, se arata in comunicatul DNA.