Doar 3 din 10 femei știu că pot lua boli cu transmitere sexuală prin cavitatea bucală

Doar 3 din 10 femei știu că bolile cu transmitere sexuală pot fi contractate şi prin cavitatea bucală și doar o treime dintre români sunt conştienţi de faptul că nici o metodă contraceptivă nu te apară de contractarea unei boli cu transmitere sexuală şi nu este 100% sigură. Marea majoritate crede că prezervativul este o metodă contraceptivă suficientă pentru a te proteja împotriva unei astfel de boli, dar conştientizează că schimbarea frecventă a partenerului creşte riscul de a contracta o BTS, chiar dacă se foloseşte prezervativ.Acestea sunt doar câteva dintre concluziile unui sondaj de opinie realizat de GfK Healthcare România, care şi-a propus să afle care este părerea romanilor din zona urbană vis-a-vis de metodele de contracepţie şi prevenţie a bolilor cu transmitere sexuală (BTS) şi care sunt cele mai cunoscute boli cu transmitere sexuală (BTS).Metodele de contracepţie şi prevenţie a bolilor cu transmitere sexualăAproape jumătate dintre bărbaţi ştiu că bolile cu transmitere sexuală pot fi contractate şi prin cavitatea bucală, în timp ce femeile sunt mai prost informate privind acest aspect (30%), iar o treime dintre adulţii intervievaţi ştiu că atingerea pielii infectate poate produce contaminarea cu BTS.Există opinia generală (73%) că ambele sexe sunt în egală măsură predispuse spre a contracta o boală cu transmitere sexuală. Categoria cu cel mai mare risc de a contracta BTS sunt prostituatele (menţionate de 90% din respondenţi), persoanele care nu au un partener stabil (78%) şi persoanele care trăiesc în condiţii precare de igienă (65%).Notorietate crescută pentru boli graveTot acest studiu arată că, în general, cele mai cunoscute boli cu transmitere sexuală sunt SIDA, sifilis şi hepatita, recunoscute de aproape toţi respondenţii. Doi din trei adulţi cu vârsta între 18 şi 50 ani din mediul urban afirma ca pot să spună multe lucruri despre SIDA, iar tinerii până în 25 de ani declară că sunt foarte bine informaţi despre aceasta.
Alte boli cu transmitere sexuală despre care respondenţii afirmă că ştiu mai mult decât numele bolii sunt scabia (râia), herpesul genital şi gonoreea. Aceste boli sunt cunoscute în egală măsură de bărbaţi şi de femei.
Există un grad de familiaritate relativ scăzut în ceea ce priveşte multe dintre bolile cu transmitere sexuală care afectează în special femeile – candidoza, HPV, chlamidia, condiloame, vaginoza, tricomonaza. Sub 25% dintre cei chestionaţi cunosc detalii despre aceste boli. Chiar dacă sunt boli cu manifestare în principal la femei, ele obţin un grad de familiaritate sub medie chiar şi în rândul acestora.Candidoza – cea mai frecventă BTSTrei din patru respondenţi afirmă că nu au avut niciodată o boală cu transmitere sexuală. Dintre cei care au avut experienţa neplăcută a unei boli cu transmitere sexuală, jumătate dintre ei au fost diagnosticaţi măcar o dată cu candidoza urovaginală de când şi-au început viaţa sexuală. Alte boli menţionate ca fiind contractate în urma unui act sexual au fost tricomonaza, gonoreea, hepatita, chlamidia sau herpesul genital.“Coroborând cifra celor care au suferit sau suferă de o astfel de boală cu gradul de familiaritate al respondenţilor privind bolile cu transmitere sexuală, putem trage concluzia că anumite boli cu transmitere sexuală au devenit mai cunoscute atât datorită mass-media şi a campaniilor de informare, în special pentru bolile grave sau demult cunoscute, precum SIDA, herpesul genital, HPV, sifilis, cât şi prin confruntarea cu o boală cu transmitere sexuală, fie personal, fie prin intermediul partenerului.Prin urmare, românii au în continuare nevoie să fie informaţi în legătură cu pericolul bolilor cu transmitere sexuală, în general şi specific, şi a impactului acestora asupra calităţii şi costului vieţii lor”, declară Irina Crăciunescu, senior research consultant GfK Healthcare România.Mai mult de jumătate dintre persoanele intervievate au în prezent o relaţie stabilă şi locuiesc cu partenerul, iar 20% au o relaţie cu cineva, fără a locui împreună.Studiul a fost realizat de GfK Healthcare România prin intervievarea online a unui număr de 600 respondenţi utilizatori de Internet cu vârsta între 18 şi 50 de ani din mediul urban. Respondenţii au fost recrutaţi aleator de pe platforma online www.askgfk.ro, astfel încât să se asigure reprezentativitatea la nivelul populaţiei investigate. Eroarea maximă de eşantionare este ±4%.