EMIL BOC cere guvernului să aprobe instalarea de RADARE FIXE în Cluj-Napoca

12 ianuarie, 2022 17:31

Primarul de Cluj, Emil Boc, i-a cerut ministrului de Interne să aprobe instalarea de RADARE FIXE în orașe, pentru a reduce numărul accidentelor rutiere cauzate de viteză. De altfel, un proiect de lege care vizează reintroducerea sistemului video de monitorizare a traficului rutier și constatarea automată a contravențiilor a fost depus în Parlament, după ani de zile în care România nu a mai avut radare fixe. Declaratia primarului de Cluj poate fi urmărită de la 1.01.52 în materialul video de mai jos. 

„Poate mulți o să fie supărați, susțin acum, la modificarea Codului Rutier, introducera radarelor fixe în orașe, legal, cunoscut, transparent. Să știm, pe Calea Dorobaților, pe Calea Observator, pe Bulevardul Muncii sau în zonele acestea critice, unde se întâmplă zilnic sau periodic accidente din cauza vitezei, să știe lumea că este radar fix acolo. 

Din nefericire, legea nu ne permite astăzi. Am discutat cu ministrul Administrației și Internelor, care s-a arătat receptiv la propunerea noastră. Legea ar trebui să ne permită să amplasăm aceste radare fixe cu acordul MAI, integrate în sistemul național, cu respectarea tuturor drepturilor care vizează viața privată.

Au fost radarele de pe Cluj-Turda, au fost declarate neconstituționale și nelegale pentru că erau cu parteneriat privat. Nu poate un primar să lucreze chestiuni care țin de securitatea și de datele personale ale oamenilor și de siguranță publică, trebuie să fie făcute de către stat. De-atunci, statul tot stă. În trecut statul a concesionat acest serviciu către nu știu cine care le administra privat și dacă ăla era prieten cu x putea să nu-ți trimită amenda acasă. 

Măsura e nepopulară pentru șoferi dar salvăm vieți”, a declarat Emil Boc.  

România, țara cu cele mai multe accidente grave din Europa

În parlamentul a fost depus un proiect de lege pentru reglementarea utilizării sistemului video de monitorizare a traficului rutier şi constatare automată a abaterilor rutiere pe drumurile publice

În expunerea de motive se arată că România este ţara cu cele mai multe accidente grave pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. Numărul accidentelor rutiere fatale din România în anul 2019 a ajuns la 96 de cazuri raportate la un milion de locuitori, ceea ce reprezintă aproape dublul mediei UE (51 cazuri) şi situează România pe primul loc în Europa.

Contracte dubioase

Poliţia Rutieră, la data de 24 aprilie 2009, a început retragerea avizelor de funcţionare pentru cele peste 130 de radare fixe amplasate în mai multe judeţe. Cauza retragerii avizelor de funcţionare a aparatelor radar fixe a fost lipsa cadrului legal general de funcţionare pentru aceste sisteme.

De fapt, în 2009, contractul pe care îl avea Poliţia Rutieră cu primăriile a încetat, iar apoi, treptat, până în 2015 toate radarele din ţară au încetat sa mai funcţioneze. Astfel, în 2016 am devenit singura ţară din Europa fără niciun aparat radar fix funcţional, în acea perioadă Autoritatea Naţională pentru Reglementarea si Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a anulat în justiţie unele contracte privind amplasarea radarelor fixe care nu au respectat procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică.

Tot în acea perioadă s-a pus problema legalităţii actului de management al primăriilor, care au concesionat unor firme private montarea aparatelor radar fixe.

Problemele identificate în funcţionarea acelui proiect au fost mai multe:

– lipsa unui cadrul legal privind relaţiile interinstituţionale referitoare la modul de gestionare a achiziţionării, montării şi operării aparatelor radar fixe;

– lipsa unui cadrul legal privind relaţiile dintre instituţiile de stat şi sectorul privat;

– aparatele radar fixe care au împânzit ţara au fost o „mină de aur” pentru firmele private care le-au instalat şi pentru primăriile comunelor-gazdă, care erau interesate doar de banii vitezomanilor, în timp ce Poliţia Rutieră nu a încasat niciun leu din „marea afacere”;

– lipsa unui cadru legal care să reglementeze modul de gestionare a bazelor de date din punct de vedere al celor care prelucrează datele cu caracter personal;

– amplasarea lor pe drumurile publice. Dacă la început proiectului, un radar fix putea fi întâlnit la câţiva zeci de kilometri distanţă, în timp, aceste aparate au început să împânzească localităţile României. Explicaţia zelului unor primăriilor locale de a monta aparate radar fixe a fost simplă: banii din amenzi mergeau în bugetul lor şi în conturile firmelor care au instalat echipamentele, fără a fi interesate de respectarea normelor rutiere în vigoare. Astfel, s-a ajuns la o situaţie absolut hilară – şi generatoare de abuzuri – în care într-o mică localitate din Bărăgan, însurăţei, au fost amplasate pe o distanţă foarte mică, nu mai puţin de cinci aparate radar fixe.

Cum vor funcționa

Inițiatorii legii spun că sistemul video de monitorizare a traficului rutier şi constatare automată a abaterilor rutiere pe drumurile publice va permite monitorizarea zonelor riscante ale traficului, detectarea abaterilor (indiferent de condiţiile meteo sau de luminozitate, de intensitatea traficului, etc.), verificări în bazele de date, colectarea şi procesarea datelor în vederea transmiterii procesului verbal de constatare către proprietarul vehiculului, permiţând astfel crearea unui circuit automat închis.

Pe lângă monitorizarea zonelor de risc în trafic, constatarea abaterilor, generarea automată a procesului verbal de constatare, sistemul permite şi procesarea datelor în vederea generării de rapoarte relevante, privind indicele de încălcare a reglementărilor rutiere şi coeficientul de siguranţă rutieră aferent drumurilor. 

Montarea sistemului video de monitorizare a traficului rutier şi constatare automată a abaterilor rutiere pe drumurile publice este necesară deoarece în toate ţările europene în care există astfel de sisteme (camere fixe radar), cu zecile de mii, pe toate străzile şi în toate intersecţiile, ele sunt foarte eficiente. Eficienţa lor este dată de numărul mic de accidente fatale în zonele unde sunt montate în comparaţie cu zonele în care nu există niciun astfel de sistem (camere fixe radar).

Radarele din Franța și Italia

în Franţa, după ce au fost introduse 4.000 de astfel de sisteme – radar, numărul persoanelor decedate din accidente a scăzut de la 13.000 la 1.000 pe an. Autorităţile franceze declarau că nu este nevoie ca poliţia să stea în stradă, dar este nevoie de mai multe astfel de radare, chiar la fiecare intersecţie, chiar peste tot, dacă se poate.

în Italia sistemul informatic II SICVE (Speed Tutor Information System) este un sistem de măsurare a vitezei medii a vehiculelor introdus în anul 2004, iniţial pe unele secţiuni de drum din administrarea Companiei de Autostrăzi din Italia sau ale filialelor sale. în acest moment, acest sistem este implementat şi pe diferite artere principale din oraşe si/sau pe şoselele de centură. într-un an de zile de la introducerea sa, pe secţiunile în care sistemele au fost instalate, s-au constatat reduceri semnificative ale accidentelor rutiere (scăderea acestora cu aproximativ 22%), iar rata mortalităţii a fost redusă cu 50%, demonstrând că viteza este cel mai mare factor de risc în producerea accidentelor majore.

în 2014, sistemul informatic TUTOR era instalat pe 40% din autostrăzi (dintr-un un total de aproximativ 2.500 km la acea dată). Dorind o transparenţă totală. Compania de Autostrăzi din Italia a decis să publice poziţia tuturor sistemelor staţionare pentru detectarea vitezei instalate în reţeaua lor şi gestionate de Poliţia Rutieră.

Cum va fi în România 

Primul instrument pentru punerea în aplicare a acestui obiectiv este montarea pe drumurile publice din România a sistemului video de monitorizare a traficului rutier şi constatare automată a abaterilor rutiere pe drumurile publice.

Sistemele video de monitorizare a traficului rutier şi constatare automată a abaterilor rutiere pe drumurile publice vor fi amplasate, cu prioritate, pe drumurile cu o rată mare a accidentelor rutiere conform hărţii cu „punctele negre” existente la nivelul Ministerului Afacerilor Interne.

Indicatoarele de avertizare a prezenţei dispozitivului de detecţie se instalează înaintea locului dispunerii dispozitivului de detecţie, la o distanta de maximum 50 m în localităţi, între 100 m si 250 m în afara localităţilor, respectiv între 500 m si 1.000 m pe autostrăzi si drumuri expres. De asemenea, dispozitivul de susţinere a aparatului va fi vopsit într-o culoare reflectorizantă vizibilă de la distanţă. 

Punerea în funcţiune a sistemului video de monitorizare a traficului rutier şi constatare automată a abaterilor rutiere pe drumurile publice va fi făcută în baza unor protocoale încheiate între administratorii drumurilor şi Inspectoratele judeţene de poliţie/Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti.

Costuri

Costurile pentru achiziţionarea unui dispozitiv de detecţie din cadrul sistemului video de monitorizare a traficului rutier şi constatare automată a abaterilor rutiere pe drumurile publice sunt de aproximativ 9.000 Euro, iar pentru achiziţia a 420 de astfel de dispozitive ar fi nevoie de aproximativ 3.780.000 euro.

Analizând datele existente în mass media în anul 2019, a rezultat că poliţia aplică zilnic, pentru încălcarea prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 195 din 12 decembrie 2002 (republicată) privind circulaţia pe drumurile publice, cu modificările şi completările ulterioare, aproximativ 17.100 de sancţiuni contravenţionale, având o valoare totală de aproximativă de 8.550.000 lei/zi. De aici rezultă că într-un an ar fi trebuit să se încaseze la bugetul de stat sau bugetul local din sancţiuni contravenţionale valoare aproximativă de 3.120.750.000 lei (aproximativ 634.298.780 euro) sau dacă suntplătite în termenul legal (15 zile conform Legii nr. 203/2018 din 20 iulie 2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale), suma de 1.560.375.000 lei (aproximativ 317.149.390 euro).

Inspectoratele judeţene de poliţie/ Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti, utilizatoare a sistemului video de monitorizare a traficului rutier şi constatare automată a abaterilor rutiere pe drumurile publice, ar putea să cheltuie, pentru expedierea de scrisori recomandate^ cu sancţiunile contravenţionale către conducătorii de autovehicule într-un an, aproximativ 9.100.000 lei (aproximativ 1.852.100 euro).

Conform specialiştilor, costurile pe perioada timpului de viaţă estimat al unui echipament pentru instalare, comunicare între componentele sistemului, management date şi mentenanţă ar fi de 2-4 ori costul de achiziţie.

Costurile iniţiale pentru instalare, executare verificare metrologică, consumabile (pentru un an de zile) etc., pentru 42 sisteme video de monitorizare a traficului rutier şi constatare automată a abaterilor rutiere pe drumurile publice care să aibă în componenţă 420 de dispozitive de detecţie, ar fi de aproximativ 39.000.000 lei (aproximativ 7.920.000 euro).

Costurile anuale pentru întreţinere, executare verificare metrologică, consumabile etc., pentru 42 sisteme video de monitorizare a traficului rutier şi constatare automată a abaterilor rutiere pe drumurile publice care să aibă în componenţă 420 de dispozitive de detecţie, ar fi de aproximativ 34.470.000 lei (aproximativ 7.000.000 euro).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

{"email":"Email address invalid","url":"Website address invalid","required":"Required field missing"}
DIN ACEEAȘI CATEGORIE
16 mai, 2022
Proiect de lege: motocicliștii nu vor mai fi obligați să dețină extinctor, triunghiuri reflectorizante și trusă medicală
16 mai, 2022
Autorecenzarea, prelungită până în 27 mai! După această dată, vei fi căutat de un recenzor
16 mai, 2022
Zeci de rețete tradiționale vor fi prezentate luni spre jurizare și degustare de către studenții USAMV Cluj
16 mai, 2022
Premierul Ciucă, invitat joi la un eveniment în Cluj
10 mai, 2022
Imnul așa-zisului Ținut Secuiesc ar fi fost cântat de naționalele de hochei ale României și Ungariei! Csoma Botond: „Și călătorii cântă ce vor în tren”

Motocicliștii nu vor mai fi obligați să dețină extinctor, triunghiuri reflectorizantă, trusă medicală și vestă. ...

Proiect de lege: motocicliștii nu vor mai fi obligați să dețină extinctor, triunghiuri reflectorizante și trusă medicală

Avocatul Radu Mititean a prezentat în emisiunea Pastila Juridică detalii esențiale pentru cei care se ...

Conduci ilegal aceste mopede și trotinete? Ce riști

Institutul Naţional de Statistică anunţă prelungirea perioadei de autorecenzare până pe 27 mai, dată după ...

Autorecenzarea, prelungită până în 27 mai! După această dată, vei fi căutat de un recenzor

Începând cu data de 1 mai 2022 s-au introdus noi reguli cu privire la diurne, ...

Noi reguli cu privire la diurne

Peste 20 de rețete tradiționale, prezentate spre jurizare și degustare de către studenții USAMV Cluj-Napoca. ...

Zeci de rețete tradiționale vor fi prezentate luni spre jurizare și degustare de către studenții USAMV Cluj

Joi, 19 mai 2022, între orele 16.30-18.00, la Casino – Centrul de Cultură urbană, va ...

Premierul Ciucă, invitat joi la un eveniment în Cluj

După două ediții care s-au desfășurat în condiții restrânse dat fiind pandemia, festivalul Zilele Culturale ...

Ce vei putea vedea la Festivalul Zilele Culturale Maghiare

Romania exporta masiv grau Va fi criză alimentară România, țară care aruncă la gunoi într-un ...

Va fi criză alimentară România, țară care aruncă la gunoi într-un an 2 milioane de tone de alimente?
Success message!
Warning message!
Error message!