Emil Ștețco, organizator al protestului împotriva crematoriului din Mănăștur: ”Degradarea condițiilor de viață îi face pe oameni să fie mai sensibili și mai reactivi”

Emil Ștețco este unul dintre clujenii care a organizat marșul de protest împotriiva crematoriului din cartierul Mănăștur, care urma să afecteze peste 100.000 de oameni. Clujeanul a ieșit în stradă și i-a convins și pe alții să îi urmeze exemplul, reușind să convingă administrația locală să renunțe la acest proiect. Pentru reușita sa, BuzzNews.ro îi oferă titlul de Omul Săptămânii.
Reporter: Când v-ati hotărât să protestați în stradă împotriva crematoriului din cartierul Mănăștur și cum ați demarat totul?Emil Ștețco: Lucrurile parcă au avut un efect de bulgăre de zăpadă. Nu de la început aveam noi în gând să protestăm efectiv, cu oamenii în stradă. Primul meu gând a fost să contactez cât mai mulți oameni din cei pe care eu îi cunosc și să încerc să găsesc sprijinul lor. Bineînțeles că eu m-am gândit prima dată la ce se poate face din punct de vedere legal, pentru că știam că orice altceva, petiție online sau alte lucruri, nu au nicio repercursiune juridică. Era foarte important să găsim ceva care să blocheze din punct de vedere juridic acel proiect, care mie mi se pare abominal, un act de iresponsabilitate crasă a consilierilor locali.Nu ne-am gândit din primul moment că vom ieși în stradă, nu acesta era scopul, soluția imediată. Pot să vă spun cum am ajuns aici. Inițial am reușit să găsesc sprijinul fundației Părinți Clujeni, apoi am discutat cu Luiza Budușan, cu care eu am mai lucrat din punct de vedere juridic. Folosind canalele Părinți Clujeni am încercat să mediatizăm cât mai mult subiectul, în direcția pe care noi o consideram foarte importantă pentru comunitate. Adică toată lumea vorbea până atunci despre aspectul religios, având în vedere că Andreicuț făcuse un prim apel. Eu, fiind inginer, împreună cu Sorin Terinte, un al inginer, am studia problema din punct de vedere al impactului de mediu pe care un asemenea incinerator l-ar avea. Nu ne-am lăsat induși în eroare de raportul de mediu făcut în favoarea firmei. Cu cât detaliem mai mult subiectul, cu atât ne dăm seama cât e de părtinitor acel raport. Am luat valorile de acolo și am început să studiem, să vedem ce înseamnă, pentru că valorile așa brute, la prima vedere, nu zic nimic, ai impresia că totul este în regulă.Pot să vă dau un exemplu: nivelul de gaze de mercur, stabilit în raportul de impact de mediu, nu e deloc liniștitor. Au ieșit niște valori medii, care se încadrează în documentele care stabilesc valorile maxime de mercur. Trebuie să stai și să studiezi puțin, să vezi ce înseamnă incinerarea și de unde vin aceste gaze: din amalgamurile dentare care nu se topesc la începutul incinerării, ci se topesc după 40 de minute după ce începe incinerarea, iar în intervalul de 2 până la 5 minute, valorile de gaze emanate sunt de 20 până la 80 de ori mai mari decât cele din raportul de impact de mediu.Se spunea că nu există date despre mișcarea maselor de aer. Noi am găsit, există studii. În 89% din timupl anului, masele de aer se mută de la vest la est, ceea ce însemna că tot ceea ce se produce în acel amplasament ajunge și în centru. Acesta a fost și motivul pentru care Ceaușescu a pus toate fabricile la est.Tot felul de detalii de acest gen ne-au făcut să ne neliniștim și asta am vrut să punctăm din punct de vedere media, ca oamenii să înțeleagă: nu e vorba doar de o problemă de imagine, cum spune prefectul Stamatian. Este o problemă de sănătate publică. Problemă pe care tăvarășii din Consiliul Local nu s-au sinchizit să o analizeze. Și nici cei de la ARPM (n.re. Agenția Regională pentru Protecția Mediului), care mă așteptam să reacționeze altfel decât la intenția unui privat să deschidă o plăcintărie. Ei așa au reacționat, au văzut raportul de impact, da, raportul de mediu, e ok, și au continuat să meargă lucrurile. Eu mă aștept de la ei la niște oameni responsabili, care să zică: nu e plăcintărie, e crematoriu. Hopa, hai să analizăm. În raport, primul lucru care se stabilește e amplasarea. Păi să nu îți ridice semne de întrebare un incinerator uman care se află la 35 de metri de cea mai apropiată locuință? Nu trebuie să fii specialist pentru asta.Cum am ajuns la protest? Eram în 4 ianuarie la o emisiune de știri și înainte de a mă prezenta a apărut tovarășul Mircia Giurgiu, care a luat inițiativa să organizeze un marș al tăcerii. Aici am făcut cuplarea. A fost momentul în care am văzut că el are o inițiativă, după care a contactat Fundația Părinți Clujeni. Se pare că mesajul a fost destul de puternic ca să aducă mai multă lume decât ne-am fi așteptat. Trebuie să recunosc că nu ne-am așteptat.Rep.: De ce credeți că au ieșit clujenii din casă în număr atât de mare?E.Ș.: Eu cred cu tărie, poate o să se supere reprezentanții Bisericii – există bineînțeles și o componentă religioasă, că mesajul pe care l-am transmis, faptul că am clarificat mai bine anumite chestiuni, precum impactul de mediu, acest impact devastator, i-a scos pe oameni din casă. S-au speriat, au vrut să facă ceva. Și-au zis că dacă nu fac ceva acum, vor fi afectați pe termen mediu și lung.De fapt aceasta a fost și reacția oamenilor pe lângă care am trecut în timpul marșului: vă mulțumim pentru ce ați făcut, noi suntem aici pentru copiii și nepoții noștri. Mesajul acesta a reușit să îi adune pe oameni. Ce a mai important în viață decât sănătatea?Cred că asta i-a scos din casă pe oameni, pe lângă aspectul religios. Dar la marș nu au fost numai ortodocși, ci din mai multe confesiuni. Componenta religioasă a fost acolo, dar nu a fost cea mai importantă, ci mesajul transmis de noi.Rep.: Care sunt pașii următori în această direcție, pentru a vă asigura că acest crematoriu nu se va construi în Mănăștur?E.Ș.: Avocații ne-au sfătuit că ar trebui să sesizăm ARPM nu doar din perspectiva dezbaterii publicii care nu a urmat procedura, chestiune deja făcută, ci ar trebui contestat acordul de mediu, care e un document oficial, dat de ARPM. Aici va trebui să discutăm cu casa de avocatură, să vedem cum putem contesta acordul.Pe de altă parte, prin Fundația Părinți Clujeni am dat un comunicat de presă prin care le cerem acestor consilieri locali să facă mai multe lucruri: Să își ceară public scuze pentru modul iresponsabil în care au acționat atunci când au semnat acel contract de asociere. Pe de altă parte le-am cerut să doneze într-un cont, care se foloseește pentru copiii abandonați, indemnizația pe luna octombrie, pentru că din punctul nostru de vedere au acționat împotriva intereselor noastre. Tot în acest comunicat, cerem prefectului Stamatian să își ceară public scuze pentru modul în care s-a comportat la discuția pe care am avut-o în biroul dânsului, când am depus memoriul. Trebuie să recunosc că prefectul a fost singurul care ne-a primit, Radu Moisin nu a fost la birou. Prefectul ne-a primit, eram o delegație de 12 oameni. Presa nu a avut voie, pe motiv că nu era loc destul, iar Prefectul ne-a spus că nu era nevoie de această manifestație și ne-a întrebat dacă nu am primit deja semnale că problema se va rezolva. I-am răspuns că nu, având în vedere că ARPM nu recunoaște că e o problemă de sănătate și că dânsul a spus că este o problemă de imagine, și nu una de sănătate publică. La care el mi-a replicat că nu știu să citesc și m-a jignit gratuit, moment în care am ieșit.Vrem să contestăm apoi acordul de mediu. Sesizarea am făcut-o deja la ARPM cu privire la dezbaterea publică.Dacă în Consiliu Local, ceea ce cred că este destul de puțin probabil, dar nu se știe nicodată, hotărârea nu se anulează, vom merge în instanță, pentru că tot ceea ce am făcut până acum este o plîngere în prealabil. Vom merge în instanță dacă nu se anulează, dar eu cred că se va anula. Trebuie văzut ce va întâmpla cu contractul.Rep.: În ultima perioadă, societatea civilă e tot mai activă în Cluj. Ce îi scoate pe oameni din casă, ce îi motivează?E.Ș.: Eu cred că e vorba de faptul că cei care ne reprezintă nu sunt deschiși la un dialog respectuos și direct cu cei care sunt impactați de deciziilor lor. Cred că acesta e unul din aspectele extrem de importante, că nu există dorința dialogului. Dacă va uitați, marea majoritate a modificărilor legislative s-au adoptat prin asumarea răspunderii. Ceea ce înseamnă că nu vor să discute, au majoritatea, și impun aceste legi. Este unul dintre aspectele pe care oamenii îl văd și vor să își exprime punctul de vedere.Pe de altă parte, degradarea condițiilor de viață din ultima perioadă îi face pe oameni să fie mai sensibili și mai reactivi. Mă gândesc că pentru așa ceva îți trebuie curaj, pentru că dacă ieși public te expui, pe tine și pe familia ta. De asemenea, trebuie să ieși din zona ta de confort. Oamenii ies din zona de confort atunci când sunt motivați de o cauză care e mai presus de persoana lor.De ce am ieșit eu? Clar, ma afecta direct pe mine, pe copilul meu, pe familia mea, și apoi pe cei din jur. Pe de altă parte, am simțit că prin efortul pe care îl fac eu și cei din jur putem face ceva pentru comunitate. Aspectul de care vorbeam, ceva mai presus de mine.Rep.: Ați mai ieși să protestți dacă altceva v-ar nemulți?E.Ș.: Sigur, dacă cred cu tărie în cauza respectivă, oricând.Emil Ștețco este inginer de profesie. S-a născut laVișeu, însă locuiește la Cluj-Napoca de mai bine de 13 ani așa că se consideră clujean. Cu ocazia acestui protest împotriva construirii crematoriului a activat pentru prima dată în cadrul Fundației Părinți Clujeni, dar spune că va fi mult mai prezent în viitor.