La Cluj funcționează singura fabrică din România unde se produce cultură în trei schimburi: Fabrica de Pensule. La un an și jumătate de la înființare, fabrica a devenit un reper pe harta artei contemporane din oraș și din țară. Datorită recunoașterii pe care a câștigat-o, este unul dintre motoarele principale ale proiectului “Cluj, Capitală Culturală Europeană”.Și totuși, Fabrica de Pensule nu a primit anul acesta finanțare de la bugetul local, deși ar merita poate să i se acorde cel puțin atenția de care se bucură CFR Cluj și „U” Cluj, care atrag fiecare în 2011 câte un milion de lei din banii clujenilor. Despre evoluția Fabricii de Pensule dar și despre proiectul “Cluj, Capitală Culturală Europeană” am discutat la o cafea la Segafredo Iulius Mall împreună cu președintele și managerul Fabricii, Rarița Zbranca, respectiv Corina Bucea.Raul Chiș: Fabrica de Pensule este un proiect foarte generos, un spațiu privat de artă contemporană deschis la Cluj. Cum s-a născut ideea acestui proiect?Rarița Zbranca: Era nevoie în Cluj de un spațiu pentru artă contemporană de mult timp, iar la începutul lui 2009 au apărut și condițiile și cauzele așa încât să apară fabrica. Practic, la acel moment, și Fundația AltArt și Galeria Plan B, care era bine cunoscută în oraș, rămăsesem fără spații și ne-am gândit că ar fi bine să închiriem ceva împreună. Între timp am aflat că Galeria Sabot a găsit un spațiu în fosta Fabrica de Pensule. Așa s-a născut ideea de a fi mai mulți în același spațiu. Am început să ne întâlnim în primăvara lui 2009 și la fiecare întânire veneau tot mai mulți oameni.Raul Chiș: Cine a fost printre inițiatorii acestei idei, alături de AltArt și cele două galerii?Corina Bucea: Eu nu mai știu în ce moment am intrat, dar țin minte că s-au mai alăturat Asociatia ColectivA, Galeria Laika și câțiva alți artiști.Rarița Zbranca: Mai era Asociaţia GroundFloor Group, cu care complotam de mult, ei erau interesati sa aiba un studio de dans. Cam acesta a fost nucleul. Prima întâlnire a fost găzduită de Centrul Cultural German și atunci am dat sfară în țară, dacă mai e cineva interesat să ni se alăture. Dintr-o dată, au venit vreo 20 de oameni și deja grupul de inițiativă avea foarte multe fețe noi.Raul Chiș: Câte organizații sunt acum găzduite la Fabrica de Pensule?Corina Bucea: Sunt șapte organizații active care organizează evenimente în Fabrica de Pensule. Mai avem șapte galerii, care și ele au personalitate juridică și au spațiu expozițional în fabrică și o sală de teatru care funcționează ca și companie de producție de teatru.
Clujul cultural, subfinanțat
Raul Chiș: În centru, sunt foarte multe spații neînchiriate, având în vedere sumele exorbitante pe care proprietarii le cer. În acest timp, voi aveți loc doar undeva la periferie, într-o fostă fabrică. Cum să interpretăm că elita Clujului, influentă, care are apetență pentru cultură, și care vine la periferie, în fosta hală industrială la teatru sau la expoziții, nu se luptă să vă aducă în centrul orașului?Rarita Zbranca
Rarița Zbranca: În momentul în care noi am optat pentru spațiul Fabricii de Pensule era un cu totul alt context economic. Era după 2008 care era încă un an de dezvoltare imobiliară puternică, dinamică în Cluj și, în momentul acela, dacă ții minte, nu erau spații goale în centru, iar prețurile erau foarte mari. Practic, faptul că existau spații la un preț mic, accesibil, în Fabrica de Pensule a fost factorul motivant pentru mare parte dintre cei care sunt acum în fabrică. Dincolo de intențiile noastre de a avea un spațiu de producție și de difuzare a artei, prețul a fost un factor foarte important. Faptul că fiecare s-a gândit că poate să aloce 100-150 de euro pe luna.Bineînțeles, între timp lucrurile s-au schimbat destul de mult și centrul orașului a început să devină tot mai gol din cauza crizei financiare, doar că aceste spații sunt în mare parte private. Unele dintre cele care sunt publice au o situație juridică neclară și atunci mă tem că nu există posibilitatea de a accesa aceste spații.
Deocamdata, din lipsa asumării concrete din partea administrației a unui mod de gestionare temporară a acestor spații disponibile, tot fabrica rămâne la îndemâna operatorilor independenți ca și noi. Și acum, pentru mine a doua idee este că e nevoie să existe o asumare la nivel de factori de decizie că Clujul e un oraș cultural.Raul Chiș: În ce fel ar trebui să își asume administrația lucrul acesta?
Rarița Zbranca: Declarativ…Raul Chiș: Știm ca declarativ vă iubesc, dar practic nu știu ce se întâmplă…Rarița Zbranca: Faptul că Clujul și-a afirmat în mod concret intenția de deveni Capitală Culturală Europeană însemnă că politic este asumat Clujul ca un oraș cultural. Din nou există și argumente de altă natură, fundamentate pe baza numărului de evenimente și a numărului de artiști și a publicului. Studiile demonstrează că Clujul este, în afara Capitalei, cel mai vital oraș din punct de vedere cultural.În schimb, în ceea ce privește sprijinul de la bugetul local, care este tot un indicator de măsurare a commitment-ului față de cultură, Clujul sta mai prost decât multe alte orașeRaul Chiș: De exemplu?Rarița Zbranca: Oradea alocă de patru-cinci ori mai mulți bani pentru cultură pe cap de locuitor, deci păstrând proporțiile, în orașe mai mici, de exemplu în zona Secuimii, se alocă mult mai mulți bani pentru cultură.
Fabrica de Pensule nu primește în 2011 bani de la bugetul local
Raul Chiș: Deci o discrepanță foarte mare între ceea ce se declară și ceea ce se face practic…
Fabrica de Pensule este un partener al primariei în acest proiect – Cluj, Capitală Culturală Europeană. Sunteți sprijiniți financiar sau din ce punct de vedere așteptați sprijin?Corina Bucea
Corina Bucea: Prima așteptare este ca măcar la un an și jumătate de existență a Fabricii de Pensule, la niște rezultate care pot fi cuantificate și cantitativ și calitativ în privința activităților care au avut loc până acum la noi, Fabrica de Pensule să se afle pe lista finanțărilor locale.Raul Chiș: Și nu este?Corina Bucea: Anul acesta, nu.Raul Chiș: Ați depus un proiect pentru bugetarea activităților de anul acesta?Corina Bucea: Da, în fiecare an Consiliul Local are un apel pentru proiecte, alocă un buget pentru cultură, pentru inițiativele independente din Cluj care solicită finanțare de la Consiliul Local, iar Fabrica de Pensule a aplicat la fel ca și toate celelalte organizații.Acum e foarte discutabil felul în care strategia declarativă a Clujului se regăsește de fapt în procesul de selecție a proiectelor finanțate, pentru că procesul nu este deloc vizibil și transparent, de fapt, și totodată nu există o direcție explicită în care merg anual finanțările oferite de Consiliul Local. E foarte clar, se finanțează câteva proiecte foarte mari, pe care primăria a decis că dorește să le sprijine în mod explicit. În afara de asta, însă, dacă Clujul vrea să devină Capitală Culturală Europeană, nu este de ajuns și nu e eficient să se concentreze pe două-trei proiecte de anvergură din Cluj.Raul Chis: La ce proiecte te referi? Mă gândesc că unul dintre ele este TIFF.Corina Bucea: Da, sigur. Un festival foarte important pentru Cluj, dar în jurul căruia sunt o mulțime de alte evenimente.Raul Chiș: E important TIFF, dar Fabrica de Pensule nu poate fi ignorată.Rarița Zbranca: E vorba de nevoi complet diferite. De exemplu, TIFF e un eveniment de anvergură, aduce prestigiu, aduce atenție internațională pentru oraș, într-o perioadă condensată.Raul Chiș: Dar Fabrica de Pensule are un caracter permanent, nu?Fabrica la Segafredo Iuliu Mall
Rarița Zbranca: Exact, și oferă evenimente de standard european și asta e important de reținut. Fabrica de Pensule e la fel de validă ca centre internaționale de artă contemporană din foarte multe locuri din lume și asta e confirmat de curatorii expozițiilor din fabrică, de artiștii care sunt expuși în fabrică, de cei care vizitează fabrica, printre care nenumărate reprezentanțe diplomatice care, în momentul în care vin la Cluj au Fabrica de Pensule pe lista vizitelor. Într-un fel, e păcat că această recunoaștere nu este transferată la nivel de conținut. La nivel declarativ există o recunoaștere după un an și jumătate și din partea autorităților, dar această recunoaștere nu este reflectată în acțiune, în modul în care prin puterea de decizie administrația ar putea să se raporteze la fabrică. În mod explicit, să aloce bani pentru Fabrica de Pensule.Raul Chiș: Ce nevoi financiare există la Fabrica de Pensule?Rarița Zbranca: Plătim o chirie lunară de peste 4.000 de euro. Acest lucru se împarte ca responsabilitate între aproximativ 50 de entități. Asta face practic proiectul nostru sustenabil. Altfel, ar fi practic imposibil ca o singură organizatie să producă atâția bani într-o lună.
Fabrica și milionarii
Raul Chiș: Există la nivelul Fabricii de Pensule o federație care reprezintă interesul tuturor acestor entități?Rarița Zbranca: Da, care administrează spațiile din fabrică, administrează comunicarea programului cultural din fabrică, dar încă e destul de dificil să găsim o finanțare susținută pentru un proiect atât de mare. Suntem în căutarea acelor parteneri, fie ei din mediul privat sau public, care ar putea să sprijine activitatea curentă a fabricii.Raul Chiș: Sunt generoși oamenii de afaceri din Cluj cu cei din zona culturală? Mulți dintre ei își fac loc în Top 300 Capital, dau ceva înapoi comunității care i-a ajutat direct sau indirect să prospere?Fabrica de Pensule
Corina Bucea: Cred că acesta este un teren pe care noi nu l-am batut foarte bine. Suntem încă la început în a aborda oamenii de afaceri. Din experiența galeriștilor putem să spunem, mai mult intuitiv, că există un cerc destul de restrâns de oameni din sectorul bussines care sunt interesați în mod explicit de domeniul artei contemporane, însă trag speranță că oamenii de afaceri vor fi receptivi la mesajul social comunitar pe care Fabrica de Pensule îl transmite și vor înțelege importanța pe care organizația noastră atât de diversă și care oferă atât de multe evenimente publicului o are pentru oraș.Rarița Zbranca: Noi, în Fabrica de Pensule oferim un serviciu public foarte important. Practic, generăm o mare parte a vieții culturale a orașului și pentru asta cred că și comunitatea, reprezentată prin administrația publică, ar trebui să sprijine această activitate.Noi oferim o strategie pentru dezvoltarea orașului. Pentru sănătatea culturală și morală a orașului, un astfel de spațiu este absolut strategic, motiv pentru care și oamenii de afaceri ar putea să fie interesați să ne sprijine. Acum, tocmai suntem la începutul unui proiect în care încercăm să dezvoltăm acele pârghii interioare – un sistem de membri, un consiliu consultativ internațional – care să ne permită să atragem oameni de afaceri către fabrică, să devină cumva prietenii fabricii și să sprijine pe termen lung fabrica.
Cultură în trei schimburi
Raul Chiș: E posibil ca nu toți clujenii să fi auzit de Fabrica de Pensule – poate unii chiar cred că acolo se lucrează în schimburi și că se produc pensule. Pentru ei puteți să ne spuneți ce activități sunt la fabrică?Corina Bucea: Avem expozițiile de artă contemporană. Sunt 7 galerii în fabrică, fiecare cu propriul program curatorial, cu propria direcție, cu propriul portofoliu de artiști. E o activitate foarte diversă, începând de la pictură, fotografie, fashion, design, instalație video. Mai avem spectacole de dans contemporan, spectacole de teatru, ateliere sau alte activităţi interactive care combină teatrul, dansul, mişcarea, video şi aşa mai departe. Sunt câteva evenimente importante, printre care amintesc Festivalul “Temps d’Images”, care oferă într-o perioadă foarte intensă foarte multe tipuri de evenimente care combină muzica, dansul contemporan, video, mişcarea, arta contemporană, apoi există o parte de activităţi permanente cu tineri sau cu adulţi de tip atelier, workshopuri, săptămânal au loc cursuri de capoeira, cursuri de percuţie, avem acum o organizatie, Art-Hoc, care organizează un atelier de lungă durată de improvizaţie teatrală, cursuri de fotografie şi aşa mai departe.Raul Chiş: Există vreo zi fără evenimente la fabrica de Pensule?Corina Bucea: Poate că duminică mai e, dar nu întotdeauna. Poate pentru că sunt atâtea evenimente de tip atelier, care se întâmplă în fiecare zi în funcţie de dorinţele publicului. La fabrică se poate găsi de-a lungul săptămânii cam orice eveniment.
Cluj, Capitală Culturală Europeană?
Raul Chiş: Ştiu că vă implicaţi în proiectul Cluj-Capitală Culturală Europeană. Are vreo şansă proiectul acesta?Fabrica la Segafredo
Rarița Zbranca: Aş spune că şanse ar trebui să aibă mari tocmai pentru că Clujul este un oraş cu o vitalitate culturală mare. În schimb, procesul de alocare a titlului este destul de politic şi nu este sigur că alegerea va fi făcută pe baza condiţiilor pe care un oraş le îndeplineşte. Înainte de toate, orașul are nevoie de o strategie culturală. Strategia culturală a oraşlui se termină anul viitor, dar trebuie spus că strategia pe perioada care acum se încheie nu a fost aplicată. Orașul are nevoie, apoi, de o viziune în care să integreze cultura ca un element de dezvoltare urbană.Deci ar trebui să fim capabili, ca şi oraş, să susţinem un program cultural pe tot parcursul anului, or în momentul acesta vara există un gol, un vid. După ce pleacă studenţii, nu se prea întâmplă mare lucru. Ar fi important să existe sprijin pentru organizaţiile neguvernamentale şi pentru artiştii independenţi, nu doar pentru sectorul public, care prin misiune este sprijinit de instituţiile statului, tocmai pentru a asigura o constanţă a producţiei de calitate şi a diversităţii actului cultural. E important, cred, să existe o mai mare vizibilitate a actului cultural, asta inclusiv prin afişajul stradal, să existe mai multă artă în spaţiul public.
Arta în stradă
Costurile pentru afişajul stradal ar trebui să fie acoperite prin subvenţie de la bugetul public. Aproape că nu cunosc organizaţie din fabrică care să folosească acest sistem de afişaj. Noi avem atât de multe afişe încât dacă ar trebui să plătim acest sistem suma ar fi dincolo de posibilităţile noastre. Din cauza aceasta punem afişe doar în sistemul nonformal, în baruri, în universităţi, pe unde ni se permite, practic în instituţii publice şi nu în stradă. E important să ne asumăm şi vizibilitatea în spaţiul public pentru publicul care nu este obişnuit caute altfel informaţia culturală. De asemenea cred că e şi mai impotant să existe artă în spaţiul public.Raul Chiş: La ce evenimente te gândeşti?
Rarița Zbranca: Teatru în spaţiul public, muzică în spaţiul public…Raul Chiş: Şi nu doar de zilele oraşului, mă gândesc…Rarița Zbranca: Exact, şi nu doar de zilele oraşuluiCorina Bucea: Şi nu doar pe scenă…Rariţa Zbranca: Pot să fie demonstraţii de capoeira, jonglerii sau oameni care se adună şi cântă împreună la tobe.Raul Chiş: Am surprins un moment în mai 2010, când au avut loc Zilele Oraşului Pecs La Cluj. Un grup de romi din Ungaria foarte virtuoși au susţinut un spectacol ad-hoc, în afara programului oficial, în Piața Muzeului. Cântau la chitară și dansau, lumea s-a strâns în jurul lor și s-a bucurat. În scurt timp, au fost reduși la tăcere de „oamenii legii”. Nu știu dacă au fost și amendați pentru tulburarea liniștii. Poate și la acest capitol ar trebui să existe alte reglementari?Rariţa Zbranca: La Cluj primim tot mai des invitații din partea administrației sa ne scoatem activitățile în spațiu public.Raul Chis: Cu autorizație?Rariţa Zbranca: Probabil trebuie să fim mai apropiați, iar comunicarea dintre noi să fie mai deformalizată, dar totuși instituționalizată, să existe în mod permanent. Și să agreem că nu este nevoie neaparat de autorizație. Poate exista un anumit termen: între orele x si y, în zilele x și y să se poată desfășura activități în aer liber. Important este să avem momentul acesta de dialog și de decizie comună.Aproape că orice e necesar să se întample în oraș pentru ca el sa fie eligibil ca și Capitală Culturală Europeană trebuie făcut împreună de cei care produc cultură în Cluj și cei care iau decizii pentru oraș. În acest fel, deciziile care se iau nu vor fi artificiale și de suprafață, vor servi calitativ actul cultural și interesul publicului.Corina Bucea: Cred că un prim pas pe care administrația publică poate să-l facă este nu neaparat de a gândi proiecte de foarte mare anvergură, planuri, strategii foarte mari, ci de a lăsa puțin garda jos și de a oferi sectorului independent posibilitatea de a crea evenimente spontane, alternative, în spațiul public.Rariţa Zbranca: Așa cum a evoluat relația nostră cu administrația publică, cred că în momentul acesta nu se mai poate vorbi de piedici și cred că nivelul de înțelegere e în creștere față de nevoile orașului, dar totuși încă nu există o destul de mare suprapunere între nivelul declarativ și nivelul faptic. Nu este deajuns să existe declarația că se sprijină arta la Cluj.Corina Bucea: Percepția noastră despre administrație s-a schimbat tot mai mult, am intrat în contact tot mai mult cu oameni care sunt individual parteneri de discuție foarte buni. Nu numai în domeniul cultural. Dialogul nostru e mai degrabă pe zona de infrastructură sau urbanism. Există o comunicare bună, cred că la nivel individual ne înțelegem bine, însă cred că la nivel strategic nu e suficient ca oamenii care lucrează în instituții publice să fie înțelegători sau competenți, ci mai degrabă este important să existe un context care să le permită să acționeze conform principiilor după care lucrează și cred că acest context lipsește.
Fabrica în 2011 – „Trei schimburi”, o dezbatre și multe alte evenimente
Raul Chis: Ce vor putea sa vadă anul acesta clujenii la Fabrica de Pensule?
Fabrica
Corina Bucea: În sezonul acesta, până în vară, cand vine vacanța, toate cele 7 galerii o să pregăteasca ultimele expoziții de sezon, o mulțime de spectacole de teatru. Anul trecut am pilotat un eveniment care se numeste “Trei schimburi” la Fabrica de Pensule, care înseamnă trei zile de evenimente intense, pe care toți membrii fabricii de pensule le propun publicului clujean. Reedităm evenimentul în acest an, e o mostră de ceea ce noi am putea oferi în contextul Cluj–Capitală Culturală Europeană.Rariţa Zbranca: În 2 iunie vom organiza o dezbatere despre rolul culturii în dezvoltarea urbană și regională, care este legată de ceea ce noi propunem ca activități de pregătire pentru Cluj-Capitală Culturală Europeană. Practic, mai mulți profesioniști din domeniul culturii, împreună cu profesioniști din alte domenii – sociologie, urbanism, arhitectură și alte zone ale societății civile – am înființat un grup de inițiativă care va oferi expertiză autorităților, dar nu numai lor, pentru dezvoltarea strategiilor și mecanismelor necesare pentru ca orașul chiar să poată deveni Capitală Culturală Europeană. Vom începe o comunicare publică despre ce înseamnă ca orașul să devină capitală, oamenii să fie familizarizați cu asta, instituțiile să fie familiarizate, să pregătim o viziune despre cum ar putea să arate Clujul peste 20 de ani dacă orașul și-ar asuma ca factorii culturali să fie imersați în toate domeniile de activitate. Și, practic, în 2 iunie e un prim eveniment în care și cu experți internaționali, și cu experți din Cluj, încercăm să dezbatem câteva din temele acestea.Raul Chis: Interesant. Mult succes!
Pentru a oferi cea mai bună experiență, folosim tehnologii, cum ar fi cookie-uri, pentru a stoca și/sau accesa informațiile despre dispozitive. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne permite să procesăm date, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Dacă nu îți dai consimțământul sau îți retragi consimțământul dat poate avea afecte negative asupra unor anumite funcționalități și funcții.
Funcționale
Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul este strict necesară în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes.The technical storage or access that is used exclusively for anonymous statistical purposes. Without a subpoena, voluntary compliance on the part of your Internet Service Provider, or additional records from a third party, information stored or retrieved for this purpose alone cannot usually be used to identify you.
Marketing
Stocarea tehnică sau accesul este necesară pentru a crea profiluri de utilizator la care trimitem publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.
