După finalizarea consultărilor bilaterale dintre reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice și cei ai FMI, sinteza concluziilor comitetului director al FMI a menționat îmbunătățirea stării economiei, rata scăzută a șomajului și îmbunătățirea sectorului financiar. România beneficiază de o creștere economică robustă, de creșterea numărului de noi locuri de muncă și de o datorie publică scăzută.
”
O prioritate a Ministerului Finanțelor Publice (MFP) este asigurarea unui spațiu fiscal optim pentru stimularea investițiilor publice prin creșterea eficienței managementului fiscalității. Asigurarea veniturilor bugetare se va realiza prin reformarea sistemului de administrare fiscală și construirea unei infrastructuri informatice adecvată bazelor de date fiscale și administrării veniturilor. Pentru raționalizarea cheltuielilor publice, s-a pus bazele unui sistem centralizat de achiziții publice și se va operaționaliza în cadrul Ministerului Finanțelor Publice un departament de analiză a cheltuielilor.
Pe termen scurt, politica fiscală va prioritiza cheltuielile de capital, iar deficitul bugetar va fi menținut în cadrul regulilor fiscale ale UE. Strategia pe termen mediu prevede scăderea deficitului bugetar ESA de la 2,95% din PIB în 2018, la 1,45% în 2021. În același timp, Guvernul a decis menținerea la 1% a obiectivului pe termen mediu pentru deficitul structural. Datoria publică de doar 36,8% din PIB înregistrată la nivelul sfârșitul anului 2017(conform legislației naționale fără finanțare temporară), este sustenabilă și va rămâne sub 60% în toate scenariile de stres analizate. Este important de menționat faptul că la nivelul datoriei publice la 31 decembrie 2017 a fost de 35% din PIB (conform metodologiei UE).
Pe termen mediu, se va menține într-un ritm robust creșterea economică, iar poziția externă va fi sustenabilă. Pentru al treilea an consecutiv creșterea economică a accelerat până la 6,9% în 2017, iar nivelul de ocupare a forței de muncă a crescut peste nivelul anterior crizei. Măsurile economice transparente și predictibile, menite să crească venitul gospodăriilor și să reducă impozitarea indirectă, au continuat să fie principalul motor al creșterii economice. Efectele propagate ale măsurilor de stimulare și tendința ascendentă a creditului de consum vor susține tendința crescătoare. În același timp, contribuția formării brute de capital fix la creșterea PIB a trecut de la o valoarea negativă în anul 2016 la una pozitivă în 2017, pe seama redresării investițiilor private. La începutul anului 2018 s-a înregistrat o relansare semnificativă a lucrărilor de construcții nerezidențiale și civile. Creșterea investițiilor este așteptată să se accelereze pe termen mediu, ca urmare a multiplicării efectelor generate de reducerea de a taxe, de îmbunătățirea constantă a absorbției fondurilor UE și de expansiunea volumului de creditare.
Conform Articolului IV din Statutul FMI, anual sunt evaluate politicile economice și financiare ale tuturor membrilor pentru a urmări creșterea economică și stabilitatea rezonabilă a prețurilor. În acest context s-au derulat consultări bilaterale între reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice și cei ai FMI, iar rezultatul acestor analize au un caracter de recomandare.