Guvernul Bolojan are un pachet de relansare economica de 5 miliarde: primesc si IMM-urile ceva? E întrebarea la care răspunde prim vicepreședintele IMM România Augustin Feneșan în emisiunea Antreprenoriada.
Guvernul a anunțat un program de relansare de cinci miliarde de euro, gândit să ruleze până în 2032, cu măsuri atât generale, cât și punctuale pentru economie. Augustin Feneșan apreciază că acest demers este adaptat stadiului actual al economiei și reprezintă un start benefic, deși multe prevederi rămân la nivel enunțiativ până la detalierea legislativă. Scopul declarat este tranziția de la creștere bazată pe consum la una bazată pe investiții și producție autohtonă, cu efecte orizontale pentru firme mici și mari.
Context și obiective
Pachetul urmărește să corecteze dezechilibrele fiscale și să stimuleze investițiile, inclusiv prin accesarea unor fonduri europene suplimentare pentru țările din estul UE. Augustin Feneșan subliniază că investițiile mari, chiar dacă par să beneficieze inițial doar marilor entități, creează contracte subsecvente ce sunt oportunități reale pentru sute de firme mici. În plus, mecanismele propuse (granturi, garanții și bonificații la dobânzi) vizează atât proiecte mari de infrastructură, cât și stimulente pentru antreprenori individuali și întreprinderi mici.
Impactul pachet relansare economică asupra IMM-urilor
Pachetul include măsuri directe pentru IMM-uri: reglementări mai flexibile privind încadrarea în categoria de microîntreprindere, eliminarea unor excepții punitive și relaxarea obligației de a avea un angajat în primele 30 de zile. Conform lui Augustin Feneșan, aceste ajustări răspund unor abuzuri din legislația anterioară — de exemplu, vânzarea ocazională a unui utilaj care, prin proceduri contabile, forța ieșirea din categoria de microîntreprindere. Măsurile permit revenirea la statutul de microîntreprindere după fluctuații ale veniturilor și atenuează riscul penalizării firmelor pentru circumstanțe necontrolabile.
Măsuri fiscale și facilități practice pentru firme
Pachetul prevede și praguri revizuite pentru plata TVA la încasare (5 milioane lei pentru anul curent, 5,5 milioane pentru anul următor) și majorarea valorii mijlocului fix considerat pentru amortizare, ceea ce reduce impactul fiscal al investițiilor. De asemenea, se menține bonificația de 3% pentru contribuabilii care își plătesc la termen obligațiile către stat, un stimul pentru plata corectă și previzibilitatea încasărilor bugetare. Sunt vizate și scheme pentru repatrierea forței de muncă românești din străinătate, prin granturi și garanții de credit de circa 20.000 euro pe beneficiar, deși procedurile concrete încă se lucrează.
Provocări, lecții din programe anterioare și concluzii
Feneșan avertizează asupra riscului unor programe generice care nu ating obiectivele de dezvoltare: exemplul StartupNation a arătat că finanțările pot genera consum sau achiziții externe care nu contribuie la valoare adăugată internă. El consideră că viitoarele programe trebuie să fie mai bine direcționate, să evite alocările care „se pierd” și să urmărească impact real pe termen mediu și lung. În ansamblu, pachetul este privit ca un pas în direcția corectă: combinarea măsurilor fiscale punctuale, a investițiilor mari și a accesului la fonduri europene poate crea o recuperare sustenabilă, cu beneficii pentru IMM-uri și economie, dacă implementarea va fi riguroasă și coordonată.
