O calatorie reușită se planifică din timp. De aceea, va sugerez un itinerar perfect pentru luna ianuarie, când la noi este cam frig: Spania-Gibraltar-Maroc. Povestea acestei călătorii va avea 8 părți. Am pornit în marea aventură după revelion. Suntem cinci si habar nu avem ce ne asteatpa pentru ca nu am rezervat camere de hotel si vrem sa ne deplasam cu autostopul.
Avionul spre Valencia care pleaca de la Cluj, o cursa low cost, e plin-ochi: imi imaginez ca romanii se intorc la munca, dupa sarbatorile petrecute cu familia, pentru ca par destul de posomorati… In aeronava e multa lume ponosita.
Bagajele de mana incap cu greu la locul lor, copiii plang, iar parintii vorbesc galagios si, dupa ce atmosfera se mai destinde, rad strident. Ma cuprinde pentru o clipa un sentiment de compasiune. Multi dintre oamenii astia n-au dupa ce bea apa in tara.
Insotitorii de zbor incearca disperati sa mentina ordinea la bord. Pasagerii sporovaiesc la telefon cu rudele de care tocmai s-au despartit, desi li s-a cerut sa tina aparatele inchise, se plimba pe culuare ca pe bulevard in timpul turbulentelor sau isi schimba locurile pentru a sta la geam.
La aterizare, se aplauda. Ma si gandesc la o discriminare: de ce nu sunt aplaudati si soferii de autobuz sau mecanicii de locomotiva?…Valencia, primăvară în ianuarieIarna a disparut ca prin minune cand am ajuns la Valencia.
In 1 ianuarie, cele 15 grade Celsius vorbeau de o primavara in toata puterea cuvantului. O ora mai tarziu ne aflam in gara, asteptand trenul de Granada.
Marturisesc ca mereu ma fascineaza garile frumoase, portile cetatii care ofera indicii pretioase calatorilor despre orasul in care tocmai se afla si despre oamenii care-l locuiesc.
Pentru ca gara inseamna, pe langa viziune arhitectonica, si o preocupare pentru imagine a administratiei locale. Garile ofera totodata si indicii despre locuitorii orasului: in gara poti intalni personaje din toate categoriile sociale, printi si cersetori, si poti intelege, in consecinta, oamenii si spiritul locului.
Gara din Valencia e o bijuterie arhitectonica, iar oamenii sunt foarte curati si civilizati. Gara din Cluj e in renovare din 2000 si uneori pute.La GranadaIn fine…
Am urcat in tren si ne-am trezit a doua zi dimineata, in Granada, unde ne-am propus sa vizitam Alhambra, o cetate islamica recunoscuta pentru grandoarea ei, pe care in cele din urma si Papa a renuntat sa o mai demoleze, desi ar fi dorit sa distruga orice urma a prezentei musulmane in zona.
Granada e un oras viu, cu oameni frumosi si cu cladiri foarte cochete.In ziua in care am ajuns noi in Granada, pe 2 ianuarie, tot orasul era pe străzi, cu ocazia Festivalulului recuceririi, care sărbătoreşte victoria creştină asupra maurilor.
S-a întâmplat în 1429, când armata spaniola a lui Ferdinand Catolicul i-a alungat pe mauri din ultimul lor bastion din Peninsula Iberică, Granada. De altfel, cetatea Alhambra fusese cartierul general al maurilor, aşa că sărbătoarea din oraş vorbea despre un capitol de istorie pregătitor pentru vizita din celebrul edificiu musulman care urma să aibă loc a doua zi.
În Granada am asistat şi la un miting de protest organizat de comunitatea musulmană din oraş împotriva Israelului, la puţin timp după ce acest stat a declanşat o ofensivă terestră în Fâşia Gaza, avand drept scop declarat preluarea controlului asupra zonelor folosite de facţiunile palestiniene pentru a declanşa tiruri cu rachete asupra Israelului de sud. Seara, înainte de vizita în Alhambra, am baut un vin bun, într-unul dintre zecile de localuri din centrul orasului, şi am urmarit live un senzaţional concert de flamenco.Alhambra
In ziua in care am ajuns in Granada, ne-am incercat norocul la portile fortaretei Alhambra, un edificiu grandios, cu peste 20 de turnuri si patru porti, ridicat de arhitecti musulmani pentru sultanul Nasrid Ibn al-Ahmar si generalii sai. Biletele nu mai erau, asa ca am revenit la portile cetatii a doua zi dimineata, la ora 7.
Ploua mocaneste, iar la poarta se aflau deja sute de turisti. In cele din urma, am intrat dupa ce ne-am asezat la o coada mai scurta, unde pretul biletului se achita cu cardul (un bilet costa 12 euro la casa). Alhambra insemna arta perfectiunii, mozaicuri ale caror detalii fascineaza, moschei impresionante, bai si gradini in care plantele luxuriante, sutele de fantani si micile bazine cu apa amintesc de credinta musulmana ca aceste elemente pot fi regasite si in paradis.
Fiind situat pe un deal care domina Granada, Alhambra are multe locuri de belvedere. De sus se vede superbul cartier tipic musulman Albaicin, cu stradute inguste si gradini suspendate, dar si vârfurile înzăpezite din Siera Nevada.
La un moment dat, regii catolici intentionau sa demoleze acesta palat, doar pentru faptul ca amintea de prezenta musulmana in Spania, intre secolele 8-15, insa in cele din urma s-a renuntat la idee. Din Granada, am plecat mai departe spre orasul mediteranian La Linea.