HARTĂ NOUĂ, NOI DISCORDII. Pretenţiile separatiste ale UDMR blochează proiectul de regionalizare visat de Băsescu şi PDL

Incapacitatea PDL de a negocia cu USL pe proiecte stă în calea unui demers urgent și necesar: regionalizarea. O nouă hartă prezentată joi de gandul.info și care vizează reorganizarea administrativă după modelul impus de comuniști în anii ’60, prin înființarea Regiunii Autonome Maghiare, arată că PDL încearcă o nouă formulă de compromis cu UDMR pe tema reorganizării administrative, adică cu o formațiune politică de 5 la sută, nereprezentativă pentru majoritatea românească, care vine cu viziuni separatiste, și care dorește cu orice preț creionarea unor regiuni pe criterii etnice.

Harta noului proiect atribuită de gandul.info democrat liberalilor trece de la comasarea județelor, la ștergerea limitelor administrative actuale și trasarea de la zero a 12-14 regiuni.

Rezultatul: judeţul Alba ar fi împărţit între Cluj şi Hunedoara, partea de est a Sălajului ar trece în componenţa Crişanei, iar cea vestică în graniţele Clujului. Braşovul ar cuprinde judeţele Sibiu şi Covasna, în timp ce Bacăul ar primi autoritate asupra Neamţului. S-ar reînfiinţa regiunile istorice Banat, Maramureş şi Oltenia, iar Moldova ar fi împărţită în două regiuni: una care va cuprinde Iaşi, Neamţ, Suceava şi Botoşani , cu capitala la Iaşi şi o a doua care se va întinde pe teritoriul judeţelor Bacău, Vaslui şi Vrancea, cu capitala la Bacău.

În ceea ce privește problema Ţinutului Secuiesc, PDL dorește spargerea în două a actualelor judeţe cu populaţie majoritar maghiară, astfel încât Harghita şi marea parte a Mureşului să fie reunite într-o singură regiune, iar Covasna să treacă sub autoritatea Braşovului.

Liderii UDMR au anunţat deja că vor respinge noua propunere. Având în vedere că sunt în cădere liberă la nivel naţional şi riscă să nu mai prindă pragul de 5 la sută pentru că Tokes Laszlo şi-a făcut partid, vor să îşi conserve puterea cel puţin la nivel regional. Dar, dacă regiunile ar fi formate atât din români cât şi din maghiari convieţuind armonios, oamenii lui Kelemen Hunor ar risca să nu fie aleşi în funcţiile cheie care vor exista la nivel regional. S-a mai întâmplat şi în Târgu Mureş sau Sibiu, unde competenţa a prevalat în faţa apartenenţei etnice a candidatului la postul de primar, astfel încât „minoritarii” locali Dorin Florea, respectiv Klaus Johanis au fost aleşi primari de majoritate.

Următoarea mișcare a PDL ar fi o concesie radicală, având în vedere că UDMR va respinge noua ofertă, și anume alicarea propunerii  preşedintelui PDL Braşov, George Scripcaru. Acesta a lansat, nu mai mult, nu mai puțin, ca PDL să recunoască Ținutul Secuiesc ca și entitate culturală, dincolo de graniţele administrative ale regiunilor.

În luna iunie, Ministrul Muncii de atunci, Sebastian Lăzăroiu, afirma că reorganizarea adminsitrativ -teritorială se va face înainte de alegerile locale din 2012: “Se poate începe cu a doua componentă, cu cea a descentralizării. Nimeni nu s-a opus descentralizării. UDMR spune asta din 1990: vrem autonomie locală, vrem autoritate la primării. UDMR e campionul descentralizării. Ei au fost înjuraţi de toţi românii că vor descentralizare, pentru că s-a pus problema emoţional, s-a vorbit de Ţinutul Secuiesc”.

Potrivit președintelui Băsescu, reorganizarea administrativă ar trebui să se încheie la 31 decembrie, iar dacă variantele de reorganizare sunt refuzate de către UDMR, se trece la varianta deconcentrării, şi astfel se vor face reforme în instituţii. În varianta preşedintelui, ar rămâne preşedinţii de Consilii judeţene, dar instituţiile deconcentrate vor fi diminutate ca densitate şi personal.

Iniţial, PDL a propus ca regionalizarea să respecte actualele regiuni de dezvoltare.

1. Regiunea de dezvoltare Nord – Est – care grupează judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui;

2. Regiunea de dezvoltare Sud – Est – care grupează judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Vrancea şi Tulcea;

3. Regiunea de dezvoltare Sud – Muntenia – care grupează judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman;

4. Regiunea de dezvoltare Sud – Vest Oltenia – care grupează judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea;

5. Regiunea de dezvoltare Vest – care grupează judeţele Arad, Caraş–Severin, Hunedoara şi Timiş;

6. Regiunea de dezvoltare Nord – Vest – care grupează judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Sălaj, Satu–Mare şi
Maramureş;

7. Regiunea de dezvoltare Centru – care grupează judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu;

8. Regiunea de dezvoltare Bucureşti – Ilfov – care grupează municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov

Nici această variantă nu a fost agreată de UDMR, care a criticat oricum în repetate rânduri regiunile de dezvoltare tocmai pentru că judeţe preponderent maghiare ca populaţie sunt asociate cu judeţe româneşti. Ulterior, PDL a mai încercat o concesie: a venit cu varianta 8 judeţe plus 2, Harghita şi Covasna, însă Kelemen Hunor a strâmbat din nou din nas: „Nu s-ar soluţiona problema Mureşului. Mai avem Satu Mare, Bihor, Sălaj (regiunea “Partium”). Şi n-am vorbit de Cluj, Bistriţa-Năsăud, Sibiu, Arad, Timişoara (…) Nu putem accepta consecinţele unei decizii care va scinda comunitatea maghiară în cel puţin două sau trei grupuri”.

Iată şi proiectul de regionaliare susţinut de UDMR, care pune la un loc maghiarii, separându-i cât se poate de mult de români, şi care a fost deja aprobat tacit în Senat.

Macroregiunea I:

1. Regiunea Botosani-Suceava
2. Regiunea Bacau-Iasi-Neamt-Vaslui
3. Regiunea Braila-Buzau-Galati-Vrancea

Macroregiunea II:

1. Regiunea Constanta-Tulcea
2. Bucuresti
3. Regiunea Calarasi-Ialomita-Ilfov
4. Regiunea Giurgiu-Teleorman
5. Regiunea Dolj-Mehedinti-Olt

Macroregiunea III:

1. Regiunea Gorj-Valcea
2. Regiunea Arges-Dambovita-Prahova

Macroregiunea IV:

1. Regiunea Arad – Caras-Severin – Timisoara
2. Regiunea Alba-Hunedoara
3. Regiunea Sibiu-Brasov

Macroregiunea V:

1. Regiunea Covasna-Harghita-Mures
2. Regiunea Bistrita-Nasaud – Cluj – Maramures
3. Regiunea Bihor – Salaj – Satu-Mare