HRIBUL lui SATANA, Buretele VIPEREI sunt printre cele mai otrăvitoare ciuperci de la noi. În Europa se întâlnesc peste 140 de specii de ciuperci otrăvitoare, iar în ţara noastră peste 50. Unele au toxicitate mai redusă, însă există şi ciuperci otrăvitoare mortale pentru om cum ar fi buretele viperei şi buretele otrăvitor.
Principalele ciuperci otrăvitoare care se întâlnesc în flora spontană de la noi sunt:
Hribul ţigănesc, muscariţa, buretele pestriţ, ciuperca albă, buretele otrăvitor, buretele viperei, ciuperca de bălegar, buretele de cerneală, pălăria şarpelui, buretele puturos, buretele pipărat.
Hribul ţigănesc
Hribul ţigănesc(Boletus satanas), face parte din familia Boletaceae, se întâlneşte numai în pădurile de foioase, are un picior gros şi bombat de culoare roşie la bază şi galbenă spre partea superioară. Pălăria este destul de mare de culoare alb-cenuşie, carnea este albă sau galben deschis iar atunci când se taie se albăstreşte imediat în contact cu aerul.
Dacă este consumată, ea produce tulburări gastrointestinale cu dureri mari ce pot dura chiar şi o săptămână.
În caz de intoxicaţie cu ciuperci otrăvitoare apelaţi de urgenţă la medic.
Muscariţa
Muscariţa(Amanita muscaria), creşte atât în pădurile de foioase cât şi în cele de răşinoase din ţara noastră.Are un picior gros, cilindric, bulbos în pertea inferioară, de culoare albă, , pălăria destul de mare cuprinsă între 10-20 cm de culoare roşie aprins, lamele albe, dese uneori cu nuanţe de galben. Carnea este albă, uneori în partea superioară de culoare portocalie.
Conţine acid ibotenic care este o toxină foarte periculoasă. După consumul de muscariţă simptomele ce apar sunt: somnolenţa, agitaţia, halucinaţiile, stări de vomă. În caz de intoxicaţie cu ciuperci otrăvitoare apelaţi de urgenţă la medic.
Buretele pestriţ
Buretele pestriţ(Amanita pantherina), creşte de la câmpie până la munte în păduri de foioase dar şi de răşinoase. Apare la sfârşitul verii şi începutul toamnei. Piciorul este gros înalt de 10 cm, cilindric, îngroşat la bază şi înfipt într-o volvă albă. În partea superioară are un inel de culoare albă, carnea este moale, fără miros, cu gust dulce.
Pălăria are la început formă de clopot, lamelele albe, dese şi libere. Simtomele intoxicaţiei sunt: greţuri, vărsături, halucinaţii, delir, convulsii, comă. În caz de intoxicaţie cu ciuperci otrăvitoare apelaţi de urgenţă la medic.
Ciuperca albă
Ciuperca albă (Agaricus xanthodermus), are un picior subţire cu înălţimea de 5-10 cm, la bază are un bulb de culoare albă care dacă este secţionat se colorează în galben, creşte în păduri, păşuni, pajişti are un miros şi un gust neplăcut.
Pălăria are 5-10 cm, la maturitate este plană, are marginile ondulate, este de culoare albă.Creşte în grupuri, de multe ori dispuse în formă de cercuri. Simtomele sunt: transpiraţie abundentă, pupile mărite, stare de agitaţie, dureri abdominale, respiraţie grea, tremurături, halucinaţii. În caz de intoxicaţie cu ciuperci apelaţi de urgenţă la medic.
Buretele viperei
Buretele viperei(Amanita phalloides), este ciuperca cea mai otrăvitoare din ţara noastră, anual zeci de oameni mor în urma consumului acestei ciuperci. Ciuperca are un picior de 5-12 cm, cilindric, bulbos la bază, încadrat într-o volvă mare de culoare albă.
Inelul ce înconjoară piciorul este alb şi are tendinţa de a coborâ spre baza piciorului. Lamelele sunt albe, dese, cu reflexe verzui, pălăria de 5-15 cm de culoare măslinie dar poate fi şi albă, gălbuie, cafenie, verde. Creşte cu precădere în regiunile de deal în pădurile de foioase, dar sporadic se poate întâlni şi în cele de răşinoase.
Toxina din burete se numeşte amatoxină aceasta atacă în primul rând ficatul şi rinichii pe care îi distruge complet în 3-4 zile. În caz de urgenţă apelaţi de urgenţă la medic.