IDEI DE CRIZA SAU CRIZA DE IDEI? Consiliul local accepta parcul fotovoltaic in locul Cartierului Tineretului

Criza imobiliara a dat peste cap planurile primariei clujene intr-un asemenea mod incat acolo unde trebuia sa fie construit un cartier de 6.000 de locuinte o sa apara un parc fotovoltaic. Reconversia proiectului a fost aprobata astazi de consilierii locali. Proiectul imobiliar Cartierul Tineretului din zona Dealului Sfantul Gheorghe a fost gandit in 2006, cand piata imobiliara se afla inca la apogeu.Atunci, consiliul local s-a asociat cu firma Polus Real Estate infiintand SC Cartierul Tineretului SRL. Consiliul local a venit cu terenul de 203 hectare si cu contravaloarea expertizei tehnico valorice de evaluare a terenului (51 la suta din capitalul social), iar Polus Real Estate, firma controlata de omul de afaceri Paszkany Arpad, a venit cu numerar in cota de 49 procente (27.580.140 de lei).Primaria urma sa primeasca din partea investitorului 384 de locuinte sociale cu titlu gratuit. Intervalul in care urma sa se realizeze integral obiectivul asocierii – 5 ani. Cu alte cuvinte, anul viitor Clujul ar fi trebuit sa aiba un cartier nou, de 6.000 de locuinte.Dar, la putin timp dupa asociere, a venit criza. Proiectul a fost declarat nesustenabil in urma unor studii realizate la comanda Polus Real Estate. Compania a facut insa o propunere noua primariei: exista un investitor – WWS Energy Developmment LLC interesat sa constriasca un parc fotovoltaic in locul Cartierului Tineretului in asociere cu srl-ul infiintat de consiliul local si Polus Real Estate.Majoritatea alesilor locali au spus „da” noului proiect, iar acum urmeaza ca actele constitutive ale SC Cartierul Tineretului Cluj SRL sa fie modificate pentru schimbarea obiectului de activitate. Interesele CL in aceasta societate sunt reprezentate de viceprimarul Laszlo Attila.Municipalitatea urmeaza sa primeasca timp de 49 de ani energie electrica in cota de 30 la suta din energia electrica produsa in parcul fotovoltaic, dar nu mai putin de 3.550 M Wh/an. Alesii locali au cerut in plus ca investitorul sa nu mai construiasca nici cele 384 de locuinte sociale ci sa converteasca valoarea acestora in energie electrica suplimentara furnizata primariei. Energia electrica va fi folosita pentru iluminatul public.