Un reprezentant al mediului de afaceri din Cluj-Napoca a cerut în toamna lui 2014 modificarea legislației fiscale, propunând includerea bacșișului pe bonul fiscal. La scurt timp, Guvernul a fost convins de propunerea clujeanului Dan Mureșan, vicepreședintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMM), și director al MDM Group, astfel că bacșișul va fi trecut pe bonul fiscal, din 8 mai.
Noutăți legislative aplicabile din 8 mai 2015
Neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate sau bacșișurile încasate, emiterea de bonuri cu o valoare inferioară prețului de vânzare a bunului sau tarifului de prestare a serviciului ori nerespectarea obligației de înregistrare în registrul special a sumelor în caz de defecțiune a aparatului de marcat, împrejurări ce determină existența unei sume nejustificate, se sancționează cu:
Avertisment – dacă suma nejustificată, rezultată din săvârșirea contravenției este de până la 300 lei inclusiv, dar nu mai mult de 3% inclusiv din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal și/sau în registrul special la data și ora efectuării controlului ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului;
Amenda 3.500 lei – dacă suma nejustificată rezultată din săvârșirea contravenției este de până la 300 lei inclusiv, dar mai mare de 3% din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal și/sau în registrul special la data și ora efectuării controlului ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului;
Amenda de 12.500 lei – dacă suma nejustificată rezultată din săvârșirea contravenției este cuprinsă între 300 lei și 1000 lei inclusiv, dar mai mică de 3% inclusiv din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal și/sau în registrul special la data și ora efectuării controlului ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului;
Amenda de 17.500 lei – dacă suma nejustificată rezultată din săvârșirea contravenției este este cuprinsă între 300 lei și 1000 lei inclusiv, dar mai mare de 3% din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal și/sau în registrul special la data și ora efectuării controlului ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului + Suspendarea activității operatorului economic pe o perioadă de 30 de zile începând cu cea de-a doua sancțiune aplicată la unitatea sa în interval de 24 de luni, indiferent pentru care din situațiile prezentate a fost aplicată prima sancțiune în cadrul termenului de 24 de luni.
Amenda de 22.500 lei – dacă suma nejustificată rezultată din săvârșirea contravenției este mai mare de 1000 lei dar mai mică de 3% inclusiv din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal și/sau în registrul special la data și ora efectuării controlului ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului;
Amenda de 27.500 lei – dacă suma nejustificată rezultată din săvârșirea contravenției este mai mare de 1000 lei și mai mare de 3% din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal și/sau în registrul special la data și ora efectuării controlului ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului;
- deținerea la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor a unor sume care nu pot fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul de bani personali, în registrul special și/sau în chitanțe, se sancționează cu amenda de 3000 de lei și confiscarea sumelor care nu pot fi justificate
- neînregistrarea de către operatorii economici a banilor personali ai salariaților într-un registru de bani personali vor fi sancționați cu amendă de 9.000 lei
- neprezentarea sumelor de bani deținute de către angajați, la solicitarea inspectorilor se sancționează cu amendă în cuantum de 1.250 lei
Conform noilor dispoziții, prin bacșiș se înțelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus fața de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, precum și restul dat de vânzător clientului și nepreluat de acesta.
Bacșișul se evidențiază pe un bon fiscal distinct.
Firmele stabilesc printr-un regulament de ordine interioară dacă banii proveniți din bacșis rămân la dispoziția lor sau sunt distribuiți angajaților, iar acest Regulament se va păstra lângă casa de marcat.
Sumele provenite din bacșiș se înregistrează în contabilitate la alte venituri, iar sumele distribuite salariatilor se inregistreaza pe seama cheltuielilor.
OUG nr. 8/2015 nu prevede cum va fi impozitat bacsisul, insa Guvernul a anuntat recent ca:
– acesta urmeaza sa fie taxat fie ca profit al operatorului economic cu 16% sau 3% in cazul microintreprinderilor, fie ca venit al salariatilor cu 16% impozit pe venit din alte surse, prin retinere la sursa, in cazul in care bacsisul se distribuie salariatilor.
– in situatia in care va fi distribuit angajatilor, bacsisul nu va fi cuprins in sfera TVA si nici nu va fi taxat din punct de vedere al contributiilor sociale si al contributiilor sociale de sanatate.
La ora începerii programului de lucru, angajatorul va asigura înregistrarea sumelor de bani deținute de salariați într-un registru de bani personali, special întocmit în acest sens.
Orice sumă de bani înregistrată în plus față de suma înregistrată la ora începerii programului de lucru nu reprezintă suma justificată prin registrul de bani personali.
Cadru legal: OUG 8/2015 publicata in MO Partea I, nr. 285 din 28 aprilie 2015.
Potrivit lui Dan Mureșan, în foarte multe țări civilizate bacșișul este opțional, dar când este plătit apare pe nota de plată primită de client, fiind aplicate impozite semnificativ mai mici decât în cazul altor venituri.
“Suma primită cu titlul de bacșiș să nu fie impozitată cu același nivel de impozitare ca și venitul obținut din prestarea de servicii, care este 16 la sută sau 3 la sută în cazul microîntreprinderilor, ci să fie plătit de exemplu un impozit de 2% din venitul din bacsis si sa fie distribuibil direct salariatilor ca bonus din care sa se retina doar impozitul pe venit sau taxa de sănătate de 5,5 la sută”, a declarat vicepreședintele CNIPMM.
Dl Dan Muresan – cu mare drag te-as injura in fel si chip, dar am sa incerc sa fiu civilizat: Romania este in democartie de 25 de ani ! Abia acum statul roman la recomandarea (chiar si pana aici este urlator la cer!!!) unei persoane si-a dat seama ca exista bacsis??? Cand el exista de cand s-a inventat ospatarul??? Este odios de gretos ce se intampla in tara asta si sper ca toti viermii sa moara pana cand va ajunge copilul meu sa lase ciubuc cuiva..
bacsisul este optional toni, mai documenteaza-te!