Importanta vitala a padurii – cateva lucruri pe care nu le stiai

Marele silvicultor şi om de ştiinţă Marin Drăcea spunea in anul 1944 despre pădure că înainte de toate reprezinta scutul agriculturii, liniştea pământului şi garanţia bunei intocmiri a vremii.Pădurea reprezintă un element de echilibru şi o condiţie a existenţei regimului hidrologic, florei si faunei. Asigură producerea oxigenului, care este indispensabil vieţii prin purificarea aerului, reducerea bioxidului de carbon şi reţinerea unor importante cantităţi de praf.Un hectar de pădure produce anual între 20-30 tone de oxigen şi reţine 35-65 tone de praf.In România astăzi, suprafaţa cuprinsă cu păduri reprezintă 26% din suprafaţa ţării, iar pe cap de locuitor revin 0,27 ha, mult sub media europeană şi cea mondială.In mai puţin de un mileniu, suprafaţa pădurilor s-a redus cu o treime.Pădurile inmagazinează in sol circa 10.000 metri cubi de apă pe an şi pe hectar. Pădurea consumă cam 3000-4000 mc. de apă pe an şi ha. Restul este stocat in sol ca rezervă, de unde prin stratul freatic alimentează debitul izvoarelor, menţinând un regim de scurgere constant şi permanent al cursurilor de apă.Fructele de pădure ce se recoltează in ţara noastră sunt afinele negre şi roşii, alunele, castanele comestibile, călinele, cătina albă, cireşele amare, coacăzele negre, corcoduşele, coarnele, fragii, măceşele, mălinele americane, merele pădureţe, murele, păducelele, porumbele, socul negru, zmeura. Aceste fructe conţin vitaminele B, B1, B2, B6, C, D, E, K, PP,substanţe tanante, enzime, uleiuri eterice, pigmenţi, coloranţi. Au proprietăţi terapeutice foarte importante.Ciupercile comestibile mai importante recoltate din pădurile noastre sunt : hribii, gălbiorii, ghebele, crăiţele, vineţelele zbârciogii, ciuculeţii, păstrăvul de fag, iuţarii, pălăria şarpelui, păinişoarele, creasta cocoşului, buretele de mesteacăn.In pădurile noastre vegetează şi numeroase plante medicinale dintre care amintim: afinul, coacăzul negru, fragul, frasinul, iedera, ienupărul, măceşul, mesteacănul, murul, păducelul, pochivnicul, porumbarul, rotunjoara, salcâmul, saschiul, socul, sunătoarea, teiul, ţintaura, vinariţa şi zmeurul.Pădurile româneşti cuprind şi 16 arii protejate organizate ca parcuri naţionale insumând o suprafaşă de peste 600.000 de hectare.Pădurile prin simpla lor prezenţă, prin coloritul speciilor ferestiere dau o notă de frumuseţe şi de seducţie irezistibilă. De aceea cred că noi, oamenii, trebuie să ne schimbăm mentalitatea faţă de pădure, să o ingrijim, să o iubim, să o protejăm, deoarece pădurea reprezintă unul din cele mai mari daruri cu care natura a fost hărăzită.