Inaugurarea sistemului antirachetă de la Deveselu – CITEȘTE tot ce s-a spus despre amenințări și „temerile” Rusiei

Sistemul antirachetă de la Deveselu inaugurat recent este menit să întărească sistemul de securitate NATO în contextul amenințării în creștere cu rachete balistice din partea actorilor statali și non-statali din afara spațiului euro-atlantic. Participanții la inaugurare au subliniat că există o serie de amenințări de securitate reale care justifică acest sistem defensiv. Puteți lectura mai jos fragmente din discursurile oficiale ale participanților la inaugurare.

Comandantul Forțelor Navale ale SUA în Europa și Africa, AMIRAL MARK FERGUSON:

Astăzi România și Statele Unite sărbătoresc un moment istoric prin inaugurarea acestui sistem în sprijinul NATO. Multe persoane din ambele țări au făcut posibilă această zi. Din Statele Unite, aș vrea să evidențiez eforturile echipei de la Agenția de Apărare Antirachetă pentru coordonarea programelor de construcție și de testare. Vreau de asemenea să evidențiez Comandamentul Flotelor Forțelor Navale ale Statelor Unite de la Norfolk, Virginia pentru pregătirea echipelor care au lucrat la proiect, precum și Flota a Șasea a Statelor Unite cu baza la Napoli în Italia, care va coordona operarea sistemului. Cel mai mult vreau să evidențiez marinarii Forțelor Navale ale Statelor Unite care vor sta de veghe astăzi și în viitor în sprijinul apărării Europei.

Suntem recunoscători pentru că putem număra România printre aliații noștri și recunoaștem faptul că angajamentul dumneavoastră în apărarea unei Europe libere a făcut posibil succesul nostru.

Am lucrat împreună pentru această zi din momentul în care Președintele Obama și-a asumat angajamentul pentru Abordarea Europeană Adaptivă în Etape în septembrie 2009. De la alegerea acestui amplasament în 2011 și de la inaugurarea lucrărilor în 2013, ambele noastre națiuni au progresat rapid pentru a transforma acest proiect în realitate.

Astăzi, acest amplasament se alătură celor patru distrugătoare purtătoare de rachete antibalistice cu baza la Rota în Spania pentru a atinge Etapa a II-a a Abordării Europene Adaptive în Etape. Când vom tăia panglica inaugurală echipele de lucru vor fi pregătite și gata de acțiune, sistemul va fi testat, iar noi ne vom afla în procesul de integrare a acestui amplasament în arhitectura integrată de apărare antiaeriană și antirachetă a NATO.

Etapa a II-a va fi finalizată în mai puțin de șase ani de la Summit-ul NATO din 2010 de la Lisabona, subliniind astfel angajamentul Statelor Unite față de România și de NATO. 

Fragmente din alocuțiunea primului ministru DACIAN CIOLOŞ:

Prezența noastră aici atestă importanța specială a acestui moment atât pentru România și Statele Unite ale Americii, cât și pentru Alianța Nord-Atlantică și securitatea europeană în ansamblul său.

În contextul amenințării în creștere cu rachete balistice din partea actorilor statali și non-statali din afara spațiului euro-atlantic, Statele Unite ale Americii și-au asumat o valoroasă contribuție la arhitectura sistemului aliat de apărare antirachetă, prin Abordarea Adaptivă în Etape a Apărării Antirachetă în Europa. România a decis în anul 2010 să participe la acest sistem complex, considerând astfel că, pe ansamblu, securitatea ţării noastre şi a zonei de apartenenţă geografică vor spori considerabil.

Urmare deciziilor adoptate cu prilejul reuniunilor la vârf de la București (2008) şi Strasbourg/Kehl (2009), şefii de state sau guverne NATO, reuniţi la Lisabona în anul 2010, au decis să dezvolte capabilitatea antirachetă a NATO pentru protecția tuturor populațiilor, teritoriului și a forțelor aliate din Europa, ca obiectiv subsumat apărării colective.

După acel moment de referință la nivel aliat, în continuarea și în spiritul excelentelor relații bilaterale, consemnate de Parteneriatul Strategic româno-american, după şapte runde fructuoase de negociere, a fost semnat în anul 2011 „Acordul între România și Statele Unite ale Americii privind amplasarea în România a sistemului SUA de apărare împotriva rachetelor balistice”, document care a pus bazele juridice ale acestui impresionant proiect militar pur defensiv în beneficiul securităţii noastre euro-atlantice. 

Facilitatea antirachetă de la Deveselu este o componentă esenţială a Parteneriatului Strategic cu SUA şi reprezintă totodată un stimul major pentru dezvoltarea relaţiilor privilegiate dintre România şi SUA şi în alte domenii de interes comun (economie, educaţie, contacte inter-umane etc.).

Mediul de securitate continuă să fie afectat de provocări, amenințări și riscuri la adresa spațiului european și euro-atlantic. În vecinătatea estică, observăm atât perpetuarea conflictelor înghețate, cât şi apariţia unor conflicte noi, ceea ce confirmă, dacă mai era cazul, importanța strategică a regiunii Mării Negre în ecuația de securitate și stabilitate a zonei euro-atlantice.

În proximitatea sudică, pe fondul instabilității din regiunea Orientului Mijlociu și Nordului Africii, asistăm la amplificarea fără precedent a fenomenului migraţionist, dublat de amenințarea teroristă și proiectarea riscurilor de securitate asociate ISIL/Daesh în Europa.   

Facilitatea de la Deveselu respectă pe deplin aceste deziderate, respectă prevederile Cartei ONU şi nu este îndreptată împotriva cuiva anume. Facilitatea de la Deveselu este un mijloc destinat exclusiv legitimei apărări împotriva ameninţărilor cu rachete balistice, întărește capacitatea NATO de apărare antirachetă și extinde aria de acoperire și protecție pentru statele aliate sudice și centrale din Europa, reducând semnificativ riscul unor eventuale atacuri cu rachete balistice din afara spaţiului euro-atlantic.

Descurajarea capătă un rol din ce în ce mai important în actualul context de securitate volatil, iar în tandem cu o apărare întărită, inclusiv pe dimensiunea antirachetă, creează premisele pentru creșterea securității, aspect esențial în această zonă de frontieră a NATO și a Uniunii Europene. Alături de celelalte elemente ale sistemului antirachetă furnizate de Aliați, Aegis Ashore România contribuie la securitatea și apărarea colectivă a Alianței Nord-Atlantice.        

De asemenea, ne onorăm angajamentul asumat la Summit-ul din Țara Galilor din 2014 privind sporirea bugetului alocat apărării, acesta ajungând la 1,7 din PIB în acest an, cu perspectiva atingerii obiectivului de 2% din PIB în anul 2017 și menținerii la acest nivel pentru următorii zece ani.    

DISCURSUL SECRETARULUI GENERAL AL NATO, JENS STOLTENBERG

Mulţi membri ai Alianţei aduc şi ei importante contribuţii. Polonia va marca mâine începerea lucrărilor la un alt amplasament al sistemului Aegis Ashore. Spania găzduieşte cele patru nave americane cu capacităţi de apărare antirachetă. Turcia găzduieşte un important sistem radar pentru avertizare timpurie. Germania găzduieşte centrul de comandă. Danemarca şi Olanda îşi modernizează fregatele cu capacităţi radar. Iar Marea Britanie şi-a asumat angajamentul de a investi în radare terestre.

Misiunea centrală a NATO este să ne protejeze cetăţenii şi teritoriul. Alianţa noastră a rămas unită timp de şase decenii, dedicată angajamentului nostru solemn de a ne apăra reciproc. Astăzi, când ne confruntăm cu cele mai mari provocări de securitate de-a lungul unei generaţii, Alianţa noastră este mai importantă decât oricând. Şi pe măsură ce ameninţările continuă să se schimbe, noi vom continua să ne adaptăm răspunsul la ele.

Ameninţarea la adresa Aliaţilor NATO reprezentată de rachetele balistice provenite din afara zonei Euro-Atlantice este reală. Multe ţări, inclusiv câteva din vecinătatea NATO, încearcă să dezvolte rachete balistice sau să le obţină. Aşadar, apărarea antirachetă este esenţială pentru securitatea noastră comună.

Apărarea antirachetă a NATO nu subminează sau slăbeşte în nici un fel capacitatea nucleară strategică de descurajare a Rusiei. Acest amplasament din România, la fel ca şi cel din Polonia, nu este îndreptat împotriva Rusiei.

Sunt prea puţini interceptori, localizaţi mult prea la sud sau prea aproape de Rusia pentru a putea intercepta rachete balistice intercontinentale ruseşti. Ei sunt în schimb proiectaţi să răspundă potenţialelor ameninţări reprezentate de atacuri cu rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune, provenite din afara zonei Euro-Atlantice.

Am explicat clar acest lucru autorităţilor ruse. De multe ori şi la cel mai înalt nivel. De la început, NATO a oferit Rusiei transparenţă, dialog şi cooperare în privinţa apărării antirachetă. Rusia nu a răspuns pozitiv la ceea ce am oferit noi. De fapt, Moscova a pus capăt unilateral acestui dialog cooperativ în 2013. Acest lucru rămâne un motiv de îngrijorare. Cu toate acestea, Alianţa va continua să dialogheze cu Rusia unde şi când acest lucru este posibil. În momente de tensiune, este chiar mai important să se păstreze deschise canalele de comunicare.

Acest amplasament demonstrează faptul că NATO se adaptează unei lumi nesigure. Facem acest lucru consolidându-ne apărarea colectivă şi investind pe termen lung în capacităţile de care avem nevoie. Vom lua mai multe hotărâri privind apărarea noastră împotriva rachetelor balistice şi multe alte subiecte la următorul Summit de la Varşovia. Pentru că nu ne vom încălca niciodată angajamentul de a ne proteja cetăţenii.

Putem şi vom răspunde la orice ameninţare venită din orice direcţie. Vă mulţumesc tuturor pentru munca susţinută care a făcut posibil evenimentul de astăzi. Eforturile dumneavoastră transformă o lume imprevizibilă într-un loc mai sigur în care să trăim.

Secretarul adjunct al Apărării SUA, ROBERT O. WORK

De la inaugurarea lucrărilor la acest amplasament în octombrie 2013 multe s-au schimbat în această regiune și pretutindeni în lume. Ne aflăm într-un punct de cotitură în peisajul strategic. Ca parte a acestui peisaj Europa – și prin extensie NATO – se confruntă cu un context de securitate semnificativ schimbat și mai complex decât cel cu care ne confruntam în 2013.

Abordarea noului mediu de securitate va face necesară o alianță mai capabilă – una care continuă să evolueze și să se adapteze la amenințări, atât vechi cât și noi, pentru a asigura securitatea transatlantică. Acum când ne apropiem de Summit-ul NATO de la Varșovia, este esențial ca Alianța să continue să demonstreze unitate și solidaritate.

Pe măsură ce conlucrăm pentru a aborda provocările comune cu care ne confruntăm, facem acest lucru cu încrederea că România este un aliat de nădejde pe care știm că ne putem baza – așa cum ați demonstrat-o în mod repetat prin acțiunile dumneavoastră. Permiteți-mi să vă spun că devotamentul și angajamentul nu rămân neobservate de către Statele Unite.

România înțelege importanța modernizării forțelor sale armate și continuă să aloce resurse importante pentru acest scop, cât și pentru contribuția sa la NATO și la alte misiuni. Doresc să îmi exprim aprecierea pentru angajamentul autorităților române în vederea creșterii bugetului apărării la 2% din produsul intern brut până în 2017. România este una dintre țările cu cele mai importante contribuții la Misiunea Resolute Support din Afganistan – unde se află în prezent 650 de militari români – și a fost unul dintre primii noștri parteneri care și-au oferit sprijinul pentru coaliția împotriva ISIS. România contribuie de asemenea la misiunile de menținere a păcii pe plan global și regional, în operațiuni cum este KFOR în Kosovo, EUFOR în Bosnia Herțegovina și este un lider cheie în regiunea Mării Negre.

Doresc să mă opresc un moment pentru a exprima în numele secretarului apărării Carter și a Departamentului Apărării al Statelor Unite cele mai profunde condoleanțe pentru pierderea a doi militari români în Afganistan sâmbăta trecută. România a făcut sacrificii umane și materiale care au inclus 25 de victime și 132 de răniți până în prezent, iar sacrificiul lor nu va fi uitat.

Apreciem în mod deosebit ospitalitatea arătată de poporul român militarilor Statelor Unite. România a găzduit sute de militari americani a căror dislocare a fost posibilă în cadrul Inițiativei de Reasigurare Europeană, dar și infanteriști marini în cadrul Black Sea Rotational Force. Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu servește drept punct nodal pentru Operațiunea Atlantic Resolve și a fost până recent un punct esențial pentru tranzitul forțelor americane spre și dinspre Afganistan.

Ne aflăm astăzi aici pentru a sărbători o altă realizare importantă în relațiile dintre România și Statele Unite – sistemul de apărare antirachetă Aegis Ashore. După efectuarea unor exerciții pentru certificarea integrării sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore România, acest eveniment marchează certificarea operațională a acestei unități și încheierea Etapei a II-a a Abordării Europene Adaptive în Etape (EPAA). EPAA constituie contribuția voluntară a Statelor Unite la sistemul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, dar această contribuție nu ar fi fost posibilă fără sprijinul autorităților române și al poporului român, care înțeleg beneficiile în domeniul securității pe care această capacitate le furnizează Europei. Așa cum a fost planificat încă de la început, această unitate va funcționa în cadrul NATO, astfel încât sunt bucuros să îl văd aici și pe domnul Stoltenberg, secretarul general al NATO.

Această unitate – pe lângă cele patru distrugătoare purtătoare de rachete antibalistice ale Forțelor Navale ale Statelor Unite cu baza la Rota în Spania și radarul AN/TPY-2 amplasat în Turcia care au constituit elemente ale Etapei I a EPAA – precum și rachetele interceptoare SM-3 1B amplasate pe nave și în baze terestre, oferă o creștere atât cantitativă cât și calitativă a capacității de apărare antirachetă a NATO și întărește capacitățile defensive ale NATO.

Atât timp cât Iranul continuă să dezvolte și să disloce rachete balistice, Statele Unite vor conlucra cu statele aliate și partenere pentru a se apăra împotriva acestei amenințări. Doresc să fiu foarte clar – nici această unitate, nici cea care va fi construită în Polonia – nu pot submina capacitatea de descurajare strategică a Rusiei. Acesta este un sistem defensiv care respectă în totalitate actualul regim de control al armamentelor. Apărarea antirachetă a NATO este o capacitate menită să protejeze Alianța în fața oricăror amenințări ale rachetelor balistice venite din afara zonei euro-atlantice.

În sfârșit, doresc să evidențiez NATO pentru că a demonstrat încă o dată forța Alianței. Așa cum a făcut-o timp de aproape șapte decenii, NATO rămâne garantul prosperității și stabilității pe acest continent. Pe măsură ce mergem înainte spre viitor vom continua să conlucrăm pentru a ne asigura că țările Europei pot sa ia propriile lor decizii în privința securității și economiei lor, libere de orice constrângere sau intimidare.