„Adevăratul motor al economiei românești îl constituie antreprenoriatul. Îi îndemn pe antreprenori să nu confunde pregătirea pentru cele mai rele situații posibile cu așteptarea celor mai rele situații posibile. Celor aflați în căutarea unor forme eficiente de adaptare la realitățile post-COVID le sugerez să își îndrepte atenția spre sufletul afacerii lor, spre valorile pe care a fost construit demersul antreprenorial”.
Cu un mesaj de solidaritate, așa începe interviul cu Mihai Talpoș, co-fondator al celei mai ambițioase platforme de educație non-formală și reconversie profesională din România, Școala informală de IT, care an de an organizează un hackathon dedicat exclusiv misiunii de a ajuta societatea. „Există o linie de cod care face lumea un loc mai bun, iar anul acesta salvează și business-uri, locuri de muncă”, povestește Mihai.
Și mai există un “combustibil minune” care le permite lor, organizatorilor, să țină motoarele hackathonului Challenge Accepted constant pornite și să “apese pedala de accelerație” ori de câte ori este nevoie, ori de câte ori societatea o cere. Din culisele acestui eveniment – ce produce an de an un impact uriaș în societatea românească și care în 2020 e dedicat luptei împotriva efectelor pandemiei – ne oferă detalii Mihai.
Paula Mitran (PM): Cum ați reușit să porniți motoarele acestui „mecanism de făcut bine” în contextul în care ne aflăm cu toții?
Mihai Talpoș (MT): Motoarele hackathonului Challenge Accepted sunt, de fapt, într-o permanentă stare de funcționare, de 6 ani încoace. Chiar dacă evenimentul în sine are loc o dată pe an, proiectele inițiate și dezvoltate în cadrul său, ne preocupă pe întreg parcursul anului. Există echipe de programatori inimoși care încă lucrează pe provocări din anii trecuți, din dorința sinceră de a livra un produs software utilizabil și util entităților care au generat ideile creatoare, resortul motivațional al programatorilor ținând de scopurile nobile pe care entitățile menționate le urmăresc, scopuri – cu precădere – din sfera sănătății populației.
Așadar, ideea de a dedica ediția acestui an cauzei luptei împotriva efectelor pandemiei cu COVID-19 a venit oarecum natural, în cadrul echipei organizatorice cu adevărat “adleriene” de care beneficiază hackathonul Challenge Accepted. De ce am folosit acest adjectiv? Fenomenala stare de spirit de tip “Gemeinschaftsgefühl” a fost și este “combustibilul minune” la Challenge Accepted – Hackathon. Alfred Adler, inițiatorul acestui concept, este cel care pentru prima dată explica științific rațiunea pentru care oameni din lumea întreagă iau atitudine și se implică în ajutorarea vecinilor lor, prietenilor lor sau chiar a străinilor, fără să aștepte nimic în schimbul eforturilor făcute.
PM: Ce nevoi, probleme ale mediului de afaceri sunt înscrise în competiție până acum?
MT: Enumăr doar câteva necesități adresate până acum de ideogeneratorii ce și-au înscris ideile de software la secțiunea economică:
a) nevoia de forță de muncă pe termen scurt, ce se va intensifica – cu siguranță – în economia post-COVID;
În acest context, a fost solicitată o platformă care să aibă la bază principii din sfera “gig economy” și care să fie dedicată firmelor din România, dornice să colaboreze pentru a înlătura cât mai rapid efectele pandemiei cu Coronavirus.
b) problema apariției unor comercianți speculanți, care încearcă să profite de contextul generat de pandemia cu COVID-19, majorând nejustificat prețurile practicate;
Pe acest palier de acțiune a fost solicitată o platformă de raportare și monitorizare a comportamentului neetic manifestat la nivelul unor comercianți (în special a celor care comercializează produse de strictă necesitate pentru populație).
c) nevoia de a identifica cele mai bune pârghii de intervenție a statului în economie, astfel încât măsurile pe care forurile competente din România le vor lua să fie de real ajutor mediului economic în general și antreprenorilor, în special;
În acest sens s-a solicitat dezvoltarea unei platforme cu ajutorul căreia antreprenori experimentați, specialiști independenți în contabilitate și / sau fiscalitate sau chiar reprezentanți ai mediului academic, să poată înainta propuneri concrete de măsuri și / sau inițiative legislative care să ajungă (într-o manieră structurată) la factorii de decizie capabili să le analizeze și implementeze.
PM: Câte echipe vor lucra la găsirea soluțiilor și din cine sunt ele formate?
MT: Obiectivul nostru inițial, al organizatorilor, era acela de a implica și activa un număr de 10 de echipe pluridisciplinare, care să integreze eficient specialiști cu background divers (backend developeri, frontend developeri, devOps / system engineers / sysAdmin-i, testeri, business analysts, specialiști UX sau BI etc).
Echipele vor fi formate din alumni și cursanți ai Școlii Informale de IT, specialiști IT independenți, angajați ai diverselor companii de IT cu care școala colaborează, dar și din freelanceri ce gestionează propriile lor inițiative antreprenoriale în industria IT & Software. Echipele vor fi conduse de către mentori tehnici experimentați, selectați de către organizatori cu precădere din comunitatea de mentori ai Școlii informale de IT, dar nu numai. În contextul temei generale a hackathonului și depinzând de natura proiectelor software adresate, mentorii tehnici vor fi secondați și de o serie de mentori medicali, înscriși voluntar în efortul de a găsi soluții pertinente pentru problemele cu care se confruntă sistemul medical din România.
Ecourile pozitive deja stârnite prin promovarea evenimentului pe canalele online de care Școala Informală de IT și partenerii săi (în special Acceleratorul de Business BCR – InnovX și Google Atelierul Digital) dispun, ne fac însă încrezători în faptul că vom putea depăși numărul de participanți inițial estimat, ceea ce nu poate decât să ne bucure.
Înscrierile sunt deschise publicului larg și se fac prin accesarea paginii oficiale a evenimentului: http://challenge.scoalainformala.ro.
PM: Pot eu – ca programator – să contribui cu adevărat la salvarea locurilor de muncă, implicându-mă de acasă?
MT: Categoric DA! Orice idee de soft, oricât de ingenioasă ar fi, nu valorează nimic fără partea de dezvoltare și implementare, unde programatorii au un rol covârșitor.
Referitor la dezideratul concret determinat, legat de salvarea de locuri de muncă, și aici răspunsul este pozitiv, cu același grad de convingere. IT-ul reprezintă o “orizontală” care traversează toate industriile. Așadar, digitalizarea produce paradoxalul efect de a (pe de o parte) elimina din nomenclatorul de meserii anumite ocupații și de a (pe cealaltă parte) genera job-uri și meserii noi.
Conform unui studiu dat recent publicității de către Forumul Economic Mondial (World Economic Forum), până în anul 2022 peste 75 milioane de job-uri vor dispărea din circa 20 de industrii importante, în timp ce peste 130 de milioane de slujbe noi vor apărea, cu precădere, în industriile emergente, sub efectul digitalizării.
PM: Care sunt „armele de luptă” în acest maraton de codare?
MT: Din punct de vedere tehnic, am putea spune că “armele de luptă” de care participanții vor avea nevoie sunt uzuale. Ne-am străduit să păstrăm cerințele de pe acest palier la un nivel elementar, tocmai în scopul de a nu limita accesul la eveniment pentru un număr cât mai mare de doritori, gata să se implice direct de acasă. Așadar, participanții dornici de implicare vor avea nevoie – în principal – de: conexiune la Internet, laptop cu cameră video incorporată, boxe sau căști și acces la aplicația Zoom (web-based video conferencing tool). În funcție de provocările alese și proiectele software generate (implicit tehnologiile și limbajele de programare necesare), organizatorii hackathonului îi vor sprijini pe participanți cu o serie de alte elemente tehnice utile în buna desfășurare a demersului (inclusiv project management tools).
PM: Veștile bune circulă repede: cine sunt cei care au transmis mai departe mesajul vostru?
MT: Au transmis invitații (video) de participare la Challenge Accepted artiști de renume, precum Alin Panc (actor și producător) sau Marius Matache (folkist), personalități publice remarcabile prin generozitatea lor, precum chef Adrian Hădean, dar și persoane aparent simple, pe care vremurile dificile pe care le traversăm le-au transformat în adevărați eroi (medicii Ciprian Nagy, Alexandra Alb, Diana Popenta, Monica Pușcaș, Alina Mihart, Octavian Barbu).
De asemenea, ni s-au alăturat în acest demers de promovare a hackathonului și reprezentanți ai unor cunoscute organizații de nivel internațional, din țări precum: Austria, Italia, Serbia, Elveția, Estonia, India sau chiar Statele Unite ale Americii.
Toți au răspuns cu inimile deschise provocării pe care le-am adresat-o, toți merită aprecierea și recunoștința noastră și toți reprezintă pentru noi, ca organizatori, o rațiune în plus de a nu opri degrabă “motoarele” Hackathonului Challenge Accepted.